Pentru o economie de piata functionala, statul trebuie sa sune retragerea
In pofida efortului autoritatilor romane de a prezenta cat mai roz datele din raportul de tara, motivele pentru care nici anul acesta Romania a nu capatat statutul de economie functionala de piata sunt limpezi: inflatia foarte mare, ponderea prea mare a statului in economie, privatizarea si restructurarea neterminate, mai ales in energie, bariere pentru mediul de afaceri dar si nesiguranta dreptului de proprietate (provocata de intarzirea punerii in aplicare a legilor retrocedarii si a slabiciunii actului de justitie).
Inflatia: nici anul acesta si foarte probabil nici anul viitor indicele preturilor de consum nu va scadea sub pragul de 10%. Deja sunt semnale ca in 2003 inflatia va fi cu doar 2-3% mai mica decat in 2002 (cand a fost 17,8%) si este putin probabila o scadere cu 6-7% anul viitor, adica o triplare a vitezei deflationare, mai ales ca este vorba de un an electoral. Ca urmare, Romania va mai ramane probabil cativa ani, ca si pana acum , statul din Europa Centrala si de Est unde inflatia este suma inflatiilor din celelalte state.
Statul romane este in continuare prea implicat in economie. Chiar daca in ponderea in PIB a sectorului privat depaseste doua treimi, doar 55% din capitalul social al tuturor intreprinderilor de pe piata este in maini private. Cu alte cuvinte, companiile private detin mai putine active, dar contribuie mai mult ca valoare adaugata.
Barierele din mediul de afaceri nu mai trebuie descrise. Daca pentru o simpla tranzactie de vanzare-cumparare a unei masini sunt necesare zile intregi de umblat dupa hartii si avize, pentru infiintarea sau cumpararea unei firme trebuie saptamani.
O mare problema: energia
Energia este printre capitolele din Raport cu cele mai multe "insuficiente", dintre care cea mai critica poblema este cea a insuficientei colectarii facturilor.
Piata electricitatii, in ciuda faptului ca este deschisa in proportie de 33%, de fapt nu functioneaza ca o piata competitiva, mentioneaza raportul Uniunii.
"Masurile luate pentru intarirea competitiei sunt contrazise de tendinta de coordonare centralizata de catre organismele de reglementare, de planurile de investitii si de legislatia instabila. In afara splitarii Termoelectrica in cinci companii in continuare detinute de stat, nici un alt fel de refome nu s-au facut intre timp. Aceasta ar trebuie sa fie unul din aspectele cheie asupra carora ar trebuie sa se concentreze Romania", mentioneaza raportul.
In sectorul gazului au fost facute mici progrese si, la fel ca si in cazul sectorului electricitatii, piata nu functioneaza competitiv. Inca lipsesc planuri detaliate care privesc aspecte importante ca tarifele, inmagazinarea sau serviciile publice. "Organismele de reglementare pentru pietele de gaz si electricitate au resursele necesare pentru a-si desfasura activitatea. Totusi, independenta lor fata de ministerul economiei si comertului ramane limitata. Interferentele pe piata au afectat puternic competitia si au descurajat investitiile straine", se mai arata in raport.
Criteriile* pentru o economie de piata functionala
1.Preturile si comertul sa fie liberalizate
2.Existenta unui sistem juridic puternic, incluzand drepturile de proprietate
3.Stabilitate macroeconomica si consens asupra politicii economice
4.Un sector financiar bine-dezvoltat
5.Absenta oricaror bariere semnificative la intrarea si iesirea dupa piata
Cum sta situatia in Romania conform raportului UE 2003
1. Cea mai mare parte a preturilor sunt liberalizate si ajustarile ale tarifelor la energie sunt in curs. In 2002, preturile a 18 bunuri si servicii au ramas subiectul unor reglementari speciale, cea mai mare parte din cauza existentei monopolurilor legale sau naturale. In ciuda cresterilor recente (septembrie 2003) ale tarifelor, nu au fost atinse preturile corecte (care sa acopere costurile) la gaz si energie. Dificultati persistente in impunerea disciplinei de plati unui nucleu dur de intreprinderi nerestructurate, generatoare de arierate semnificative, inca impiedica functionarea unui sistem de preturi corect.
2. * Sectorul privat este predominant in economie. La sfarsitul lunii iulie 2003, titlurile de proprietate erau date pentru 94,1% din totalul terenurilor restituite. Privatizarea fermelor de stat a progresat dar nu este incheiata. Companiile de stat inca detin o proportie mare din investitiile totale facute (50,7%) si din activele tangibile (72,1%). Evolutii mai recente dar limitate arata ca tendinta catre o pondere marita a proprietatii privata continua
* Privatizarea a fost accelerata dar agenda autoritatilor in acest sector a ramas nefinalizata, mai ales in sectorul energetic. Un complex de probleme a incetinit privatizarea in sectorul energetic, incluzand volumul mare al arieratelor, obligatiile privind mediul inconjucator, precum si lispa unui program bine stabilit pentru evolutia tarifelor pe termen mediu. Rezolvarea acestor probleme va sprijini privatizarea in utilitati, care acum reprezinta peste 70% din capitalul detinut de stat. In plus, in unele cazuri privatizarea s-a anulat: intre sfarsitul anului 2001 si mijlocul anului 2003 au existat 72 de cazuri de intreprinderi care au trecut din lanou la Apaps din cauza ca proprietarii nu si-au indeplinit obligatiile
* Cadrul legal pentru o economie de piata a continuat sa fie intarit dar functionarea sa si impunerea drepturilor de proprietate vor ramane dificile fara imbunatatiri semnificative ale eficientei sistemului judiciar si al administratiei publice.
3. * Romania a continuat implementarea unui mix de politici avand ca tinta stabilitatea economica dar exista inca riscuri care planeaza asupra acestei stabilitati Mixul de politici fiscale si monetare a functinat coerent in 2002, dar nivelul global al arieratelor a crescut
* In ciuda unui mediu international mai putin favorabil, PIB-ul a continuat sa creasca intr-un ritm sustinut astfel incat relansarea economiei a intrat in al cincilea an.
* Dar desi in 2002 cresterea economica a fost insotita de o mai mare stabilitate macroeconomica externa, acest trend a fost inversat in 2003. Cresterea accelerata a importurilor a determinat un deficit de cont curent pe primele sase luni de 2,9% din PIB.
* Exista un consens asupra politicii economice: angajamentul autoritatilor pentru stabilizare macroeconomica si reforme structurale in contextul procesului de aderare la UE a fost reafirmat in mod ferm.
* Somajul a crescut in 2002, dar schimbarea metodologiei de masurare face dificila decelarea cauzelor
* Reducerea graduala a inflatiei de la nivele relativ inalte a continuat in 2003 dupa ce a avansat mai mult decat tinta stabilita in 2002
* Politica fiscala ramane prudenta, dar sustenabilitatea sa pe termen mediu si lung nu este inca asigurata
4. * In contextul imbunatatirii stabilitatii macroeconomice si a insanatosirii bilanturilor bancare, sectorul bancar se dezvolta gradual
* Romania are un nivel scazut de monetizare si intermediere financiara
* Cu toata scaderea la 14,5% in iulie 2003, diferenta (spread-ul) intre rata dobanzii la credite si cea la depozite ramane inalta, indicand costul ridicat al intermedierii financiare si o competitie limitata, intre banci dar si intre sectorul bancar si alte sectoare financiare.
* Dezvoltarea sectorului financiar non-bancar a continuat deasemenea intr-un ritm scazut. Desi in crestere, capitalizarea totala a Bursei de Valori Bucuresti si a pietei Rasdaq ramane joasa, la 10% din PIB. Sectorul asigurarilor a continuat sa creasca dar ramane subdezzvoltat, cu o pondere a primelor brute incasate de 1,1% din PIB.
5. * In ciuda unor imbunatatiri administrative, procedurile pentru intrarea si iesirea de pe piata sunt inca afectate de proceduri administrative complexe si de neputinta persistenta de a impune disciplina financiara tuturor intreprinderilor. In ciuda eforturilor facute, continua tolerare a arieratelor la buget si catre furnizorii de utilitati si amanarea reorganizarii companiilor de stat care nu au putut fi vandute arata ca societatile neviabile sunt inca lasate sa functioneze si submineaza disciplina financiara atat in sectorul public cat si in cel privat, afecand intrarea si iesirea de pe piata.
Puterea si Opozitia inteleg diferit engleza de la Bruxelles
Daca liderii puterii au vazut doar partea plina a paharului, cei ai opozitiei au calificat raportul de tara "un esec", pentru care singurul responsabil este Guvernul Nastase si au cerut demisii pe banda.
Presedintele Ion Iliescu considera ca raportul de tara prezentat de Comisia Europeana contine "cea mai favorabila si pozitiva" evaluare din perioada in care Bruxellesul realizeaza raporturile anuale referitoare la Romania. Seful statului apreciaza ca raportul de tara reflecta o evolutie pozitiva a perceptiei UE fata de Romania, o "parere avizata si extrem de folositoare pentru masurarea eficientei deciziilor luate si a corectitudinii aplicarii lor".
Seful statului mentioneaza ca documentul semnaleaza faptul ca Executivul de la Bucuresti a initiat un cadru legal important de lupta impotriva coruptiei. Iliescu isi exprima, totodata, speranta ca PNA si aplicarea reglementarilor in domeniul transparentei vor duce catre o evolutie pozitiva in combaterea acestui flagel. Raportul Comisiei Europene mentioneaza intr-adevar aceste progrese dar in acelasi timp arata ca fenomenul coruptiei continua sa fie "larg raspandit" si afecteaza societatea.
Seful statului lanseaza un apel catre toate "fortele politice responsabile", catre organizatiile societatii civile si catre cetatenii tarii, indemnandu-i sa acorde acestui raport, concluziilor lui, atentia cuvenita, deoarece reformele structurale trebuie continuate in ritm sustinut, printr-un efort solidar, constient.
Inainte ca presedintele sa faca acest apel, liberalii au cerut sefului statului sa organizeze consultari intre partidele parlamentare, pentru a fi analizate recomandarile Comisiei Europene si masurilor ce se impun, pe plan politic, economic si social. Potrivit vicepresedintelui liberal Teodor Melescanu, raportul CE consemneaza "esecul Guvernului Adrian Nastase in realizarea si aplicarea reformei". Vicepresedintele liberal sustine ca Guvernul trebuie sa renunte la "mistificarea realitatii si la declaratiile triumfaliste".
Presedintele PD Traian Basescu sustine insa ca solutia pentru Romania este "un alt Guvern", motiv pentru care a cerut demisia intregului Cabinet. El a spus ca nu s-a consultat cu presedintele PNL Theodor Stolojan, dar solutia i se pare "corecta". "Solutia corecta pentru Romania este un nou Executiv, cu o noua credibilitate in fata Comisiei Europene si capabil ca, dupa atata demagogie, precum cea a Guvernului Adrian Nastase, sa vina sa spuna ca inchide intreprinderi, mareste pretul la gaze, restructureaza regii. Adrian Nastase n-o mai poate face pentru ca a fost unul dintre marii beneficiari ai coruptiei si pentru ca toata politica lui a fost bazata pe imagine, nu pe realitatea actiunii", a sustinut Basescu, conform Mediafax. PD are o pozitie diferita de partenerul sau politic, PNL. Miercuri seara, presedintele liberal Theodor Stolojan a spus ca Romania nu a primit statutul de economie de piata functionala, dar este intr-o pozitie mai buna decat anul trecut. El a apreciat ca, in urma raportului de tara, Guvernul poate primi "jumatate de bila alba", intrucat CE a plasat tara noastra intr-o pozitie mai buna decat anul trecut si "jumatate de bila neagra", ca urmare a diferentelor dintre Bulgaria si Romania.
Si fostul presedinte Emil Constantinescu este adeptul demisiilor. In numele partidului sau, Actiunea Populara (AP) fostul presedinte a cerut demisiile ministrilor Vasile Puscas, Rodica Stanoiu si Ioan Rus, ca urmare a deficientelor grave semnalate in domeniile lor de catre raportul de tara al Comisiei Europene.
"Singurul sprijin pe care acestia il mai pot da integrarii Romaniei este sa demisioneze, asemenea fostilor colegi, ëdin motive personaleû", a spus Constantinescu, referindu-se la ministrii Integrarii Europene, Justitiei, Administratiei si Internelor.