Problema nr. 1: piata functionala

Ziarul Financiar 22.09.2003

Vizita la Bruxelles a lui Adrian Nastase arata ca o alarma de gradul trei. Nastase s-a dus acolo pentru ca la anceputul lui noiembrie Comisia Uniunii Europene va da publicitatii Raportul de tara pentru Romania, care va cuprinde verdictul - Romania are sau nu economie de piata functionala. Romano Prodi, folosind un limbaj diplomatic, i-a solicitat premierului Nastase sa continue implementarea reformelor si a sugerat autoritatilor romane sa puna rolul statului acolo unde-i este locul antr-o economie de piata functionala si sa rezolve problema raporturilor dintre proprietatea publica si cea privata. De ce a pus Prodi acest accent? Clar ca la Bruxelles se apreciaza ca la Bucuesti joaca anca tare etatismul, rolul precumpanitor al statului an economie. Nas tase si-a notat 8 sarcini care ar trebui andeplinite pana la finele lui octombrie. Sigur, nu se poate face an doua luni ceea ce nu s-a facut an 13 ani. Aici eu trebuie sa repet un lucru pe care l-am subliniat mereu: fiecare pas pe linia reformei an Romania s-a efectuat numai si numai sub presiunea factorilor externi, fie FMI, Banca Mondiala sau Comisia de la Bruxelles. Iar masurile promise de Nastase la Bruxelles confirma o data mai mult acest lucru. Nici unul din guvernele postdecembriste nu a luat taurul capitalist de coarne, iar acum a sosit ziua socotelilor.



 


De ce din cele 8 puncte enuntate de Nastase cu aceasta ocaziile 5 privesc privatizarea? Raspunsul e simplu: conform datelor IMAS, sectorul privat din economia romaneasca detine numai 30% din mijloacele de productie. 70% din activele fixe din economie sunt an proprietate publica de stat, iar ca sa functioneze economia de piata, ar trebui sa avem cel putin 50% din mijloacele de productie an domeniul privat. Sa vedem deci an ce stadiu se afla procesul de privatizare. Cea mai urgenta realizare an acest domeniu este contractul pentru preluarea Uzinei Tractorul Brasov de catre compania italiana Landini Spa. Pentru Romania, ca tara agricola, era esential sa beneficieze de o uzina de tractoare si combine, dupa cum este firesc ca 60% din productie sa mearga la export. Exista domenii industriale an care o uzina poate supravietui numai daca are o piata internationala. De aceea este pe deplin justificata acordarea unei serii de facilitati companiei Landini - scutirea de la plata obligatiilor bugetare si de la rambursarea unor credite garantate de stat. Cu totul altfel stau lucrurile la ARO si Roman Brasov. Mai sunt unele tratative pentru ARO cu americanii de la Crosslander, iar pentru Roman cu o companie din Malaiezia, dar nu cred sa iasa mare branza din acestea. Romano Prodi a fost categoric: uzinele care nu au piata trebuie lichidate, o treaba care face sa tremure mana Guvernului roman.



 


Sa trecem la cei doi "grei" ai economiei romanesti: BCR si Petrom. Apare evident ca pentru cea mai mare banca romaneasca nu exista an prezent amatori. S-a ajuns deci la un compromis: circa 33% din actiunile BCR vor trece an custodia celor doua institutii financiare internationale - IFC si BERD, pana se va gasi un grup bancar puternic, dornic sa preia BCR.



 


Cu Petrom, cea mai mare antreprindere romaeasca, s-a petrecut un fenomen extraordinar. Nu pe degeaba spunea Nastase ca cine stapaneste Petrom are cuvant si an economia si politica romaneasca. Petrom asigura antreaga productie de titei a tarii, 38% din gaze, 50% din produse petroliere si 1,3 miliarde dolari anual la bugetul tarii. De aceea nici nu ne-am grabit sa o vindem. Dar, spre marea surpriza a noastra, an ultimul moment s-au repezit sa se anscrie an cursa pentru Petrom peste 15 companii straine. Cel mai insistent amator anca din vara a fost grupul ruso-britanic TNK, al treilea producator de petrol rusesc, combinat cu British Petroleum, unul din linderii mondial an petrol. S-a anscris an cursa si faimosul trust american Halliburton, afacerea vicepresedintelui SUA Dick Cheney. A strigat prezent si elefantul rus Gazprom, urmat de un sir de lideri energetici din Austria, Grecia, Polonia, Ungaria si marele ENI din Italia. Abia la 31 ianuarie 2004 va fi termenul de predare a ofertelor ferme, cand trebuie depusa si o suma drept garantie.



 


Semnificativa este declaratia lui Mircea Geoana, care a tinut sa ne asigure ca daca nu se va aprecia ca avem economie de piata functionala, noi vom continua sa negociem an 2004 dosarele pentru integrarea an Uniunea Europeana.