Judiciarul - omul bolnav al Romaniei

Autor: Silviu Brucan 16.06.2003


Nu pe degeaba toate avertismentele venite de la NATO si Uniunea Europeana insista asupra necesitatii reformei in justitie, cerand incetarea interventiei politice in justitie. Judiciarul este omul bolnav al Romaniei.



Saptamana care a trecut, bolile de care sufera justitia au facut eruptie. Cazul cel mai spectaculos a izbucnit in Tg. Mures, unde a fost arestata Andreea Ciuca, fosta presedinta a Tribunalului Mures. Actiunea a fost initiata de Parchetul Anticoruptie local, dar o serie de aspecte de procedura foarte discutabile ma indeamna la maxima precautie in privinta fondului problemei pana cand nu vom avea o decizie definitiva a Curtii Supreme de Justitie. Simplul fapt ca, in pofida flagrantului asupra acuzatei organizat de Parchet, un mare numar de magistrati locali s-au solidarizat cu Andreea Ciuca si au cerut eliberarea ei din inchisoare si punerea in libertate ma pune in garda. Evi dent, magistratii stiau ca toga lor nu le permite sa adopte o asemenea pozitie in timpul cand cazul este instrumentat in justitie. Daca totusi au facut-o, ma indeamna sa fiu circumspect, chiar si cei trei magistrati de la Curtea Suprema de Justitie, solicitati sa analizeze cazul, s-au pronuntat pentru judecarea Andreei Ciuca in libertate, iar in privinta flagrantului, ei au argumentat ca Andreea Ciuca nu putea fi mituita de reclamant, intrucat acesta i-a fost amant. 210 milioane lei pare un pret cam piperat pentru asa ceva. Asteptam deci sa se pronunte Curtea Suprema de Justitie.



Cazul care iese cu totul din comun prin nota lui scandaloasa este cel al fostului procuror Alexandru Pantea, al carui calvar a inceput in 1994 la Oradea si daca n-ar fi fost decizia Curtii Europeane de la Strasbourg, n-am fi aflat despre el nici pana astazi. Am fost pur si simplu socat si ingrozit cand am auzit odiseea acestui om complet nevinovat, dar trecut prin tribunale si inchisori cu spitale, fara ca vreo instanta sa puna capat unui tratament care aminteste de cele mai rele procese ale tortionarilor din anii '50. Calvarul lui Alexandru Pantea a inceput intr-o noapte, orele 11-12, cand a iesit din casa alarmat ca umbla cineva la masina lui, Dacia, parcata in curte. Vasazica omul era in plina postura de autoaparare. Agresorul i-a aruncat in cap cu o caramida, l-a ranit usor, dar Pantea, fiind un barbat masiv de peste o suta de kilograme, i-a aplicat un pumn zdravan, care l-a culcat la pamant si apoi l-a pus pe fuga. Chemata a doua zi la fata locului, politia n-a efectuat nici o ancheta, pentru ca dupa cateva saptamani Pantea sa primeasca o citatie prin care agresorul il dadea in judecata. Fara sa ancheteze serios cazul, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Pantea si a dispus arestarea lui. La inchisoare el a fost tratat cu bestialitate, patru criminali de profesie l-au maltratat si umplut de sange. A scapat cu viata pentru ca s-a bagat sub pat. A doua zi vicecomandantul penitenciarului, venit sa vada ce s-a intamplat, a tras concluzia ca a fost “incercare de sinucidere." Dar, fiind grav ranit, a fost trimis intr-o garnitura speciala de tren la spitalul penitenciarului Jilava, unde a ajuns dupa trei zile si trei nopti. Important de subliniat este ca Pantea, fost procuror, a facut din inchisoare numeroase petitii la diferite instante, dar nimeni nu le-a luat in seama. Cum s-a putut intampla aceasta oroare? Desi Romania a ratificat in 1994 Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului, timp de noua ani o conspiratie a procurorilor si politicienilor fosti securisti a pastrat anomalia stalinista care autorizeaza procurorul sa si ancheteze sa si decida arestarea. In Europa, numai judecatorul poate decide arestarea. Scandalul Pantea a ajuns la urechile premierului Nastase, care, dupa o discutie cu Pantea, a ordonat o ancheta in toate penitenciarele. Boala justitiei este grava, e nevoie de o reforma radicala!