Acum sa vina cineva sã stranga cioburile

Istoria postrevolutionara a industriei romanesti a sticlei nu poate fi disociata de numele unui om de afaceri mai mult decat controversat - suceveanul Corneliu Petreanu, supranumit "Baronul sticlei" din Romania.
Unul din cei mai bogati romani, cu o avere estimata la 20-30 milioane de dolari, omul de afaceri sucevean a preluat de la stat, in ultimul deceniu, mai multe firme de profil, intre care Stipo Dorohoi, Stitom Tomesti, fabrica de sticla din Azuga sau Somvetra Gherla. Multe din acestea, initial firme profitabile, au ajuns la cativa ani dupa privatizare in pragul falimentului. La fabrica din Gherla, statul a reusit sa redobandeasca pachetul de control, iar procesul de privatizare urmeaza sa se reia, numai ca datele financiare ale Somvetra sunt acum cu totul altele decat in 1996, atunci cand a cumparat-o Petreanu: cei 1.100 de angajati au mostenit de la fosta lor conducere datorii de peste 100 de miliarde de lei. "In acest moment, fabrica produce lunar articole de sticla in valoare de 450.000 de dolari, dar dupa achitarea ratelor si a datoriilor nu mai ramane nimic", afirma Teodor Groza, directorul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) Cluj si presedinte al CA la Somvetra Gherla.
Saga fabricii din Gherla nu se deosebeste semnificativ de cea a altor mamuti industriali din Romania. Somvetra a fost infiintata in 1975 si este specializata pe sticlaria de menaj lucratã manual, peste 90% din productia fabricii fiind destinata exportului, in special in Germania, Japonia, SUA, Canada, Elvetia si Franta.
In 1996, licitatia pentru vanzarea a 40% din actiunile Somvetra a fost castigata, contra sumei de 10 miliarde de lei, de Vasile Anton, reprezentantul omului de afaceri Corneliu Petreanu. Prin contract, Anton a achitat un avans de 2 miliarde, din care i s-au returnat aproximativ 1,3 miliarde, lucru permis printr-o prevedere legala din acea vreme. Din acel moment, oamenii de afaceri suceveni ar fi trebuit sa achite in rate intreaga suma, insa, potrivit lui Teodor Groza, seful APAPS Cluj, aceasta nu s-a intamplat: "Prin actele aditionale, ei au impins plata din 1996 pana in 2002, an in care APAPS a cerut anularea contractului". Prin urmare, actiunile au fost preluate, dar nu si platite, reteta pe care Petreanu a folosit-o pentru a prelua de la fostul Fond al Proprietatii de Stat si alte fabrici de sticla din tara.
 
Recolta de datorii: 100 mld. lei
Dupa privatizare, Corneliu Petreanu a reusit sa se impuna in functia de presedinte al Consiliului de Administratie de la Somvetra, postura care i-a permis sa gestioneze dupa plac banii si activele fabricii. Potrivit sefului APAPS Cluj, atat Petreanu, cat si cumnatul sau Gheorghe Ochisor, director general intre 1996 si 2002, si-au insusit ilegal retributii si diurne pentru asa-zise calatorii in strainatate.Totodata, ei au scos din vistieria fabricii sume considerabile pentru plata unor servicii de marketing si publicitate si au subestimat costurile de productie, astfel ca produsele de sticlarie au fost vandute la preturi nejustificat de mici.
Principalii beneficiari ai acestor subevaluari par sa fi fost doua firme actionare la Somvetra: Euromex, firma ce se ocupa cu intermedierea si exportul articolelor de sticlarie (care detine 13% din actiuni) si Adriagel (11%). Acestea cumpara marfa din fabrica la pret mic si o vand in strainatate, obtinand sume de cateva ori mai mari. Somvetra nu are certificat de exportator, iar actualul director, Teodor Somca, nu pomeneste nimic despre intentia fabricii de a-si vinde singura produsele.
Pe de alta parte, oamenii lui Petreanu au contractat credite bancare in valoare de un milion si jumatate de dolari, cu care au cumparat utilaje inutile, la preturi mai mari decat cele de pe piata. Totodata, "baronul sticlei" si-a autoinchiriat, la un pret modic, un cuptor ce avea sa fie folosit la Stipo Dorohoi, o alta fabrica pe care a cumparat-o de la stat. Nici pana in ziua de azi utilajul cu pricina nu a fost returnat fabricii Somvetra.
Corneliu Petreanu a ajuns patron la Stipo Dorohoi in iulie 1999, cumparand 72.730 de actiuni cu peste 2 miliarde de lei luati din conturile Somvetra. Contractul de vanzare-cumparare a fost trimis prin fax catre fabrica din Gherla si semnat la rubrica "cumparator" in numele Somvetra, dar fara acordul Consiliului de Administratie, de directorul general Gheorghe Ochisor si directorul economic Maria Galatean.
Potrivit liderului de sindicat Tiberiu Benta, in "epoca Petreanu" Somvetra a acumulat datorii de peste 100 de miliarde de lei. Acestora li se adauga rate lunare de cate 1,5 miliarde de lei, aferente creditelor contractate pentru achizitionarea utilajelor inutile.

Greve, declaratii si timp pierdut
Conflictele legate de privatizare nu sunt o noutate in industria sticlei de la noi. Inca din 1997, Federatia Sindicatelor din Industria de Sticlarie, Geamuri si Ceramica din Romania - Sticerom a cerut Ministerului Reformei de atunci sa nationalizeze societatile din sticlarie care au fost privatizate fraudulos, prin subevaluarea drastica a capitalului social. Conducerea Federatiei Sticerom s-a referit in special la societatea Bit Telecom Suceava, detinuta de Corneliu Petreanu, care, potrivit sindicalistilor, ar fi obtinut ilegal majoritatea activelor in trei din cele 42 de unitati de stat din industria sticlariei -  Stif Falticeni, Somvetra Gherla si Stisom Poiana Codrului. In cazul Stif Falticeni, de pilda, sindicalistii au acuzat faptul ca licitatia organizata de Fondul Proprietatii de Stat a pornit de la 25.000 de lei/actiune, in timp ce valoarea reala a unei actiuni era de 82.576 lei.
Lucrurile nu s-au oprit aici. In martie 2001, seful de atunci al Departamentului de Control si Anticoruptie al Guvernului, Ovidiu Grecea, a anuntat ca va incepe o verificare amanuntita asupra modului in care a fost achizitionat pachetul majoritar de actiuni al fabricii de sticla Stipo Dorohoi, afirmand ca exista cel putin cinci motive pentru care contractul ar putea fi reziliat. Grecea preciza atunci ca a sesizat Oficiul Concurentei privind crearea unui monopol in industria sticlei din Romania, prin achizitionarea de acelasi grup de interese, condus de Corneliu Petreanu, a tuturor societatilor de profil din tara.
La Somvetra, primele contestatii privind contractul de privatizare au fost formulate in 1997 de catre reprezentantii Programului Asociatiei Salariatilor (PAS), care au ocupat pozitia a treia in urma licitatiei organizate pentru privatizarea societatii. Actiunea a fost preluata apoi de sindicat, care a inaintat plangere penala impotriva castigatorului licitatiei, pe care l-a acuzat de inselaciune, sustinand ca s-ar fi asociat, din cauza lipsei de fonduri, cu ocupantul pozitiei a patra in urma licitatiei. Au urmat ani de conflicte de munca periodice, axate pe revendicari salariale, care au culminat in ianuarie 2002 cu o greva spontana unde salariatii au cerut direct anularea contractului de privatizare.
La momentul respectiv, Teodor Groza de la APAPS Cluj a declarat ca exista posibilitatea rezolutionarii contractului de privatizare, din cauza nerespectarii unor clauze. Una dintre ele se refera la neachitarea a doua rate succesive, caz in care contractul poate fi reziliat imediat prin acordul ambelor parti sau prin instanta daca unul din factorii implicati nu e de acord cu termenii rezilierii. Conform lui Groza, castigatorul licitatiei pentru privatizarea Somvetra Gherla, Vasile Anton, nu a achitat cea de-a doua rata, cu scadenta in luna august 2000, si nici rata a treia, scadenta in luna august 2001. Valoarea cumulata a celor doua rate, a penalitatilor si dobinzilor aferente depasea deja, in ianuarie 2002, sase miliarde de lei. In plus, Vasile Anton s-a grabit sa cesioneze unei firme detinute de Corneliu Petreanu 8% din pachetul de actiuni cumparat, fara sa ceara acordul APAPS Cluj, acord obligatoriu conform contractului.

S-o vanda macar pe un euro
"Dosarul Somvetra" si-a urmat cursul in justitie, iar in primavara acestui an au venit sentintele pentru ilegalitatile comise de fostii membri ai conducerii. Cea mai grea pedeapsa - un an de inchisoare - a primit-o Corneliu Petreanu. Pentru ca sentinta a fost atacata la Curtea de Apel Cluj, Petreanu nu se afla insa dupa gratii, ci in libertate, la vila sa din Frasin, judetul Suceava. Vasile Anton a fost condamnat si el la un an de inchisoare cu suspendare. In acelasi dosar au fost judecati si condamnati la un an de inchisoare cu suspendare, "in vederea reeducarii", directorii Gheorghe Ochisor si Maria Galatean.
Pe de alta parte, APAPS a reusit sa-si recupereze in instanta 32% din pachetul de 40% din actiuni vandut catre oamenii lui Corneliu Petreanu. Acum se lupta in justitie pentru recuperarea celorlalte 8% pe care Vasile Anton le-a vandut dupa semnarea contractului de privatizare din 1996. "Licitatia pentru o noua privatizare e blocata pana la rezolutionarea contractului de catre instanta. APAPS isi incheie activitatea anul acesta si trebuie sa termine privatizarea tuturor societatilor din portofoliu", a mai declarat seful APAPS Cluj, Teodor Groza.
APAPS detine in acest moment 32% din actiunile Somvetra, iar SIF Muntenia, 19,9%. Firma romano-elvetiana Euromex, reprezentata de Dumitru Ivanciu, membru al CA, are 13%. Actiuni mai detin acum fostul director general Constantin Breharu (3%), firma Adriagel (11%), Bit Telecom Suceava si o firma controlata de Corneliu Petreanu - 3%. Restul actiunilor apartin cuponarilor. Singurul ramas din vechea administratie este omul de afaceri bucurestean Dumitru Ivanciu, reprezentant al Euromex si in acelasi timp presedintele Consiliului de Administratie al unei companii concurente: Sticla Turda.
Deocamdata, in ciuda situatiei financiare proaste a Somvetra, primii care si-au declarat interesul s-o cumpere cand va fi din nou scoasa la privatizare sunt salariatii, care sunt constienti ca numeroasele lor actiuni de protest din ultimii ani au grabit deznodamantul in cazul fabricii lor. "Muncitorii au salvat fabrica de la faliment si avem tot dreptul de a o cumpara. Chiar si pe un euro. Vom inainta cererea noastra presedintelui Federatiei Sticerom, la urmatoarea intalnire a confederatiilor sindicale", sustine Tiberiu Benta, lider de sindicat si membru al CA la Somvetra.