Cresteti, inmultiti-va si fiti pregatiti sa luati locul expatilor

Fiecare discurs de final a inclus si frazele de multumire. Obositoare, la un moment dat, dar scuzabile, pentru ca erau rodul emotiei. Aceleasi cuvinte, dar de fiecare data spuse altfel, o pauza mai mare la un elev, o impleticire a vorbei la un altul, un zambet care cauta sa scuze parca emotia de a vorbi in fata a peste 150 de oameni. Asa s-a scurs mai bine de o ora, joi seara, cu ocazia finalizarii proiectului "Parteneri pentru o zi" ("Job shadow day"), organizat de Junior Achievement Romania (JAR).
Pentru o singura zi, peste 100 de elevi si studenti din Capitala au mers la locul de munca pe care ar dori sa-l aiba in viitoarea cariera profesionala. "Proiectul a pornit de la ideea de a oferi tinerilor o imagine reala asupra comunitatii de afaceri si a viitorului lor loc de munca, de a-i ajuta sa gaseasca mai usor un posibil raspuns la intrebarile: Ce vreau sa devin? Car e este cel mai potrivit loc de munca pentru mine?. El isi propune sa implice activ elevii si studentii in lumea reala a companiilor si a economiei de piata", explica Stefania E. Popp, director executiv al JAR.
Cei 109 participanti, dintre care 22 studenti in primul an la Academia de Studii Economice din Bucuresti, au fost selectati din 320 de candidati. Procesul de selectie a avut trei etape: trimiterea unui CV si a unei scrisori de intentie, adica completarea unor formulare trimise in scoli de JAR, prezentarea unor recomandari si apoi sustinerea unui interviu. "La interviu a fost destul de greu. Intram grupuri de 15-20 de persoane si trebuia sa gandim o afacere care sa includa toate optiunile profesionale ale celor din grup. Grupul meu, de pilda, a gandit o agentie de turism; eu nu speram sa fiu aleasa", spune Marilena Olteanu, eleva in clasa a XII-a la Liceul C.A. Rosetti.
La program au participat 30 de institutii si companii romanesti si multinationale, din toate domeniile - banci si asigurari (Citibank Romania, Aviva), firme de avocatura si consultanta (Rentrop&Straton, Ernst&Young), agentii de publicitate (Saatchi&Saatchi, Lowe Lintas), firme de IT si comunicatii (Connex, Hewlett Packard, Motorola Communications, Softwin, Xerox Romania), firme din domeniul alimentar (Orkla Foods) si medical (Medicover Rombel, Medsana, Pfizer).
"Atunci cand e vorba sa lucrezi intr-o economie de piata trebuie sa stii multe despre cum functioneaza companiile, despre cum poti accede la o cariera in cadrul lor, despre cum functioneaza lumea afacerilor ca parteneriat intre performantele individuale si cele de grup", spune Popp.
La ora 8.00, la Hotelul Marriott, studentii si elevii s-au adunat pentru a primi repartizarea si instructiunile necesare pentru a ajunge la locul de munca. In mapa care le-a fost inmanata, pe langa foaia de repartizare, era o harta a Bucurestiului, dar si niste numere de telefon unde puteau sa sune daca ceva nu mergea bine. "Anul trecut, cand am organizat prima editie a proiectului, au fost doua incidente. Au fost doua cazuri de incompatibilitate intre companii si elevii trimisi acolo, dar anul acesta speram sa nu se mai intample asa ceva", spune Stefania Popp.
Ziua de munca incepea la ora 10.00, asa ca pe la 9.00, grupurile de elevi au inceput sa plece spre sediile firmelor. Unii fericiti de repartitie, unii usor dezamagiti, pentru ca ceea ce primisera nu se afla printre primele lor optiuni.

Doamne si domni care servesc doamne si domni
Grupul cel mai fericit, pentru ca nu trebuia sa mai iasa in frig si sa umble pe strazi in cautarea firmei unde urma sa lucreze, a fost cel care a ramas la Hotelul Marriott. Trei elevi (doua fete si un baiat) si o studenta in primul an la ASE, care afirmasera ca pe viitor doresc sa lucreze in turism, au fost luati in primire de Dina Litzica, PR managerul hotelului. La inceput a avut loc o mica "sedinta", adica li s-a explicat ce inseamna un hotel si care este cultura de companie a Marriott in Romania si in lume. Cei patru au fost luati la intrebari si au pus intrebari, fiind interesati de calitatile si abilitatile pe care trebuie sa le aiba un tanar, proaspat absolvent de facultate, pentru a fi angajat la Marriott, cum, o data angajat, poate promova, care este strategia de marketing si target-ul hotelului. "In industria hoteliera, trebuie sa faci clientul sa se simta bine, sa nu se simta furat, sa-l tratezi cu atentie si respect ca sa mai vina si a doua oara. La Marriott, peste 80% dintre clienti sunt straini, asa ca cei care se angajeaza aici trebuie sa stie cel putin o limba straina. Dar nu trebuie sa aiba neaparat experienta; ceea ce conteaza este atitudinea, zambetul, modul in care dau mana, in care raspund la intrebari", explica Dina Litzica.
Dupa "sedinta", cei patru au fost repartizati in diferite departamente ale hotelului, doi la cel de curatenie a camerelor (housekeeping), unul la cel de restaurante (banqueting) si unul la cel de vanzari si administratie. Marilena Olteanu de la Liceul C.A. Rosetti si Marian Speriatu de la Liceul Grigore Cerchez au fost luati in primire de Dana Botezatu, housekeeping manager, care le-a explicat ce inseamna a face curatenie intr-un hotel, despre trainingurile pe care angajatii le fac pentru a invata sa faca curatenie.
"Cand spui curatenie, prima imagine care iti vine in minte este cea a femeilor de serviciu. Noi nu suntem femei de serviciu; la unul din cursurile pe care le-am urmat am fost invatati ca <we are ladies and gentlemen serving ladies and gentlemen>, adica "Suntem doamne si domni care servim doamne si domni". Cei de la departamentul de housekeeping fac curat prin toate camerele hotelului si merg in fiecare zi de la un capat la altul al acestuia, incat, spune glumind Dana, "se spune ca avem spor de flecuri de pantofi".

Procentul directorilor care au pornit-o de jos
Cei doi au stat de vorba si cu Cristian Janz, directorul de servicii al hotelului, un exemplu pentru faptul ca, dupa cum spune Dina Litzica, 56% dintre cei care la ora actuala ocupa functii de management au pornit de jos, "de la talpa". Cristian Janz lucreaza in lumea Marriott de 11 ani si a pornit ca bellboy (baiat de bagaje, dar care face si room service) in hotelul din Germania. Pana in aprilie 2000, cand a venit la Marriott Bucuresti, Cristian Janz a mai lucrat la Dubai - in Emiratele Arabe Unite, la Moscova si la Londra.
In acest timp, Alina Paun, studenta anul I la ASE, l-a insotit pe Rick Zeolla, directorul general al Marriott Bucuresti. "Pana pe la 12,30 mi-a aratat ce face el toata ziua, care sunt indatoririle lui, adica am mers prin hotel, am vazut tot ce este de vazut, am vorbit si am cunoscut foarte multa lume. Rick nu merge prin hotel doar in inspectie, vorbeste cu oamenii si daca este nevoie da o mana de ajutor. Apoi am fost la el in birou si mi-a vorbit despre politica de fidelizare a clientilor si despre cum sunt tratati clientii fideli", spune Alina Paun.
In prima parte a zilei, Daniela Ionescu, eleva la Liceul Xenopol, a mers si a vazut tot ce se intampla in cele trei restaurante Marriott. "Intrebati-ma ce vreti despre restaurante, ca stiu. M-au frapat doua lucruri - toti pe care i-am cunoscut sunt tineri si faptul ca in meniuri sunt mancaruri foarte ciudate, nu stiu ce salate cu busuioc si alte astfel de mirodenii cu care noi nu prea suntem obisnuiti", afirma Daniela Ionescu.
Dupa masa de pranz, la cafeteria - cantina unde mananca zilnic angajatii - cei patru au continuat ziua de lucru. Pentru inceput au insotit un superviser care verifica starea camerelor ca sa poata da avizul pentru ocupare. "Acest inspector de camere se uita la tot, la cat praf este in camera pana in cele mai neumblate locuri, sa nu fie pliantele sifonate, pixul si carnetelul sa fie exact la distanta corecta fata de telefon. Are un carnetel si bifeaza sau scade puncte. In total sunt 30 de puncte si daca nu sunt indeplinite toate, camera este iarasi curatata. Intr-un dintre ele a gasit doua degete de praf in spatele ultimului sertar si verdictul a fost sa se curete din nou camera", spune Marilena Olteanu.
Alina Paun a lucrat si la receptie si la departamentul de resurse umane, unde a vazut cum se triaza CV-urile. "Eu credeam ca nu se uita la toate, dar am aflat ca fiecare este citit pentru ca daca, de exemplu, se cauta un bucatar, nu aspectul CV-ului are importanta, ci ceea ce stie sa faca. La receptie am vazut cum se face check-in/check-out-ul. Ce m-a impresionat dupa o zi de munca a fost strictetea in curatenie. Un dezavantaj pentru cei de la receptie este ca noua ore cat lucreaza trebuie sa stea in picioare. Dar daca ar fi sa lucrez aici, as vrea sa incep totusi de la receptie, fiindca toti cei de acolo sunt tineri si e o atmosfera foarte placuta".
Marilena Olteanu, in schimb, n-ar vrea sa lucreze la Marriott, desi i-a placut ziua de munca de aici. "Am mers prea mult azi, este prea mare. Nu as vrea sa lucrez aici. Mi-ar placea mai mult intr-o agentie de turism, care este mai mica si toti se cunosc intre ei, este altfel".

De cinci ori in jurul lumii
Cinci elevi si o studenta au putut lucra pentru o zi la DHL Romania, in departamentele de relatii cu clientii si de vanzari. Raluca Ciobotaru, studenta la ASE, a lucrat in "front line", fiind coordonator de PR. "Cei de acolo sunt foarte rapizi, organizati si competitivi. Ce mi-a placut este ca au foarte multa rabdare, nu se enerveaza deloc. O persoana primeste in jur de 110 telefoane pe zi si trebuie sa raspunda la telefon pana ca acesta sa sune de trei ori, altfel sunt penalizati. Am fost atenta la tot ce fac si am calculat si eu niste taxe pentru colet. Mi-a placut tot, dar a fost obositor. Mi-au spus sa-mi trimit CV-ul ca sa fie in baza lor de date si sper ca pe viitor ar putea sa ma angajeze".
Alexandru Busoi, elev la Liceul Xenopol, spune ca a facut inconjurul lumii de cinci ori doar privind traseul unui colet. El a lucrat in "back line", ca traser, adica omul care se ocupa cu monitorizarea traseului coletelor. "La numai doua ore dupa ce am ajuns acolo verificam rutele coletelor, primeam si trimiteam e-mail-uri catre clienti pentru a-i anunta prin ce puncte ale rutei trec coletele lor. Mi-a placut foarte mult limbajul codat, care e foarte simplu. Today, de exemplu se prescurteaza 2ay, iar document - doc. Singurul meu regret este ca programul nu tine mai mult", spune Alexandru Busoi.
La Hewlett Packard Romania au lucrat, pentru o zi, noua persoane, in departamentele de vanzari, finante sau service. Maria Cristina Mihai, studenta la ASE, a fost repartizata la departamentul demo/look in, unde sunt prezentate produsele noi inainte de lansare. Aici a asistat la un training de prezentare pentru doua produse. "Pentru prima data in viata mea am vazut persoane care vorbeau de calculatoare cu pasiune, vorbeau de mici detalii tehnice de parca vorbeau de viata lor. Eu as fi dorit sa fiu repartizata intr-un departament de PR, dar si aici am aflat lucruri fantastice. Argumentele lor m-ar fi convins sa cumpar produsul respectiv, dar nu as vrea sa lucrez acolo, pentru ca nu-mi place sa stau la birou".

Poate nu mai trebuie sa pleci din tara
La compania Softwin au fost repartizati 11 tineri. In functie de optiunile exprimate, au lucrat in departamentele de securitate a datelor (unde au putut vedea cum decurg cercetarea si combaterea virusilor informatici si promovarea la nivel mondial a unuia dintre cele mai apreciate produse informatice romanesti, BitDefender), de Customer Relationship Management (unde li s-a explicat cum functioneaza cel mai mare Contact Center din Europa Centrala si de Est si ce inseamna relatia cu clientul, din orice colt al lumii ar fi) si de comunicare organizationala (unde au ajutat la activitatea de monitorizare).
Victor Alexandru Popescu, elev la Liceul Grigore Moisil, a lucrat la Softwin si considera ca spre deosebire de alti elevi de varsta lui, are acum un avantaj de o zi cand va veni timpul sa-si aleaga viitoarea cariera. "Am vazut ce sta in spatele unei companii care exporta 80% din ceea ce produce, care lucreaza cu pietele externe - lucruri care pentru multi romani par o iluzie. E un mic avantaj de o zi pentru ca pe viitor sa stim ce sa alegem".
Dupa o zi petrecuta la sediul General Electric, Eugen Popp, elev la Liceul Al. Ioan Cuza, afirma ca a descoperit  ca tot ce tine de automatica difera foarte mult de teorie, de ceea ce sunt invatati studentii la facultatile de profil. "Am descoperit o alta imagine a Romaniei. Poate ca nu mai trebuie sa pleci din tara pentru a te realiza si poti face acest lucru si aici".
Andreea Munteanu, eleva la Liceul Victor Babes, a lucrat pentru o zi alaturi de medicii de la Medicover - a vizitat clinica si a asistat, cu acordul pacientilor la consultatii in cabinetul de oftalmologie. "Toti sunt ca o familie mare, mi-ar placea sa lucrez acolo. Toti sunt alaturi de tine, se pricep sa-ti dea incredere".

Companiile ii mai asteapta
Dincolo de parerile despre unul sau altul din locurile de munca unde au fost, toti tinerii au declarat la unison ca proiectul ar trebui sa se extinda, pe parcursul unei saptamani intregi cel putin, pentru ca tot ce s-a petrecut in ziua respectiva nu a facut decat sa le deschida apetitul. In schimb, la sfarsitul zilei, foarte putini reprezentanti ai companiilor au luat cuvantul, considerand ca parerea celor care au lucrat e mult mai importanta.
Radu Florescu, managing director al agentiei de publicitate Saatchi&Saatchi si reprezentantul Junior Achievement, a declarat ca, desi o zi ar putea parea putin fiindca nu se pot invata multe in doar cateva ore, proiectul ofera o experienta valoroasa prin faptul ca da o impresie, un "hint" (un pont) despre cum este sa lucrezi intr-un mediu competitiv.
Pentru alte companii, proiectul a fost o ocazie de a-si dovedi "cetatenia corporatista", adica faptul ca se implica in viata societatii si ca sprijina cauze de interes public. Roxana Pavel, corporate communication manager la Softwin, a declarat ca implicarea in proiectul "Parteneri pentru o zi" face parte din programul "O zi pentru comunitate", initiat de Softwin in colaborare cu asociatii, fundatii si institutii guvernamentale, "prin care se incearca dialogul cat mai deschis in privinta diverselor probleme ale societatii si oferirea unor solutii practice".
Carl Boehr, presedinte si CEO al companiei Aviva Asigurari de Viata, a spus ca firma pe care o conduce a participat la proiect pentru a veni in ajutorul tinerilor care vor sa inteleaga care sunt oportunitatile in asigurari, pentru ca mai tarziu, cand va veni timpul sa aleaga, sa o faca in cunostinta de cauza.
La sfarsitul discursului, exact ca profesorul din  povestioara pe care tocmai o spusese, presedintele Aviva s-a inclinat in fata tinerilor prezenti, afirmand: "Nu vad studentii asa cum sunt acum, ci ii vad asa cum vor deveni".
Junior Achievement Romania a fost infiintata in 1993, ca organizatie non-profit, afiliata, prin intermediul Junior Achievement Europe, la Junior Achievement International din SUA, cea mai mare si mai veche organizatie de invatamant economic preuniversitar din lume. Organizatia este finantata de peste 100 de companii, fundatii si persoane particulare si ofera invatamantului romanesc un set de programe testate si adaptate, referitoare la mecanismul afacerilor si al economiei de piata. Ele se adreseaza atat mediului preuniversitar, cat si tinerilor adulti din intreprinderile noi sau nou privatizate si viitorilor intreprinzatori. Aceste programe sunt introduse in scoli ca materii optionale, in urma unei conventii incheiate in 1997 cu Ministerul Educatiei Nationale. Pana in 2002, peste 250.000 de elevi si studenti romani au beneficiat de astfel de programe.