Razboiul cu Irakul costa 100 mld. dolari, in scenariul cel mai optimist

Autor: Georgiana Stavarache 13.02.2003

Presedintele Irakului Sadddam Hussein s-ar putea sa aiba o alta arma de distrugere in masa in arsenalul sau:  efectele economice ale razboiului., Costul conflictului armat, estimat la 100 de miliarde de dolari, impactul cresterii pretului la petrol si alte implicatii economice pe care le presupune ar putea provoca o recesiune economica a intregii lumi.
Costurile pe care Statele Unite le-ar avea de suportat in eventualitatea unui razboi de scurta durata impotriva Irakului s-ar putea situa intre 50 si 100 de miliarde de dolari, suma care nu ar presupune un impact economic major, au apreciat, recent, o serie de analisti.
Dar, nimeni nu poate garanta ca va fi un razboi scurt si reusit.
In contextul in care in acest moment nu exista nici o estimare oficiala privind costurile unui razboi in Irak, aceste cifre pornesc de la cheltuielile in valoare de 61 de miliarde de dolari pe care le-a atras Razboiul din Golf, 90% din aceasta suma fiind finantata de catre statele din regiune.
Singura informatie de la Casa Alba legata de acest subiect a fost furnizata de directorul pentru buget Mitch Daniels, care a aratat ca in cazul in care presedintele George W. Bush va decide inceperea razboiului, va solicita imediat Congresului o suplimentare a bugetului.
Estimarile referitoare la costurile unui razboi, prezentate in octombrie 2002 de Comisia pentru buget din cadrul Congresului, sugereaza faptul ca numai lansarea actiunii militare ar putea atrage cheltuieli de 9-13 miliarde de dolari.
In schimb, mai multe probleme vor pune costurile pe termen lung legate de reconstructia Irakului si de o posibila ocupare militara, cazuri in care variantele vehiculate de cei mai multi observatori sunt de 20-80 de miliarde de dolari, respectiv de 15-45 de miliarde de dolari pe an - in cazul ocuparii.
Pe de alta parte, incetinirea ritmului de crestere a economiei lumii ar putea influenta in mod negativ deficitul bugetar al Statelor Unite, evaluat in prezent la 300 de miliarde de dolari, in conditiile in care vor scadea veniturile obtinute din colectarea taxelor.
"Mentinerea unor operatiuni militare va costa intre sase si noua miliarde de dolari pe luna, dar nu se poate estima cat va dura acest razboi. Dupa incheierea ostilitatilor, costurile presupuse de intoarcerea la baza a fortelor armate americane se vor situa in intervalul 5-7 miliarde de dolari", se mai arata in raportul Comisiei pentru buget din cadrul Congresului.
Conform acestor date, analistii apreciaza ca in cazul in care razboiul va dura cel mult doua luni, chletuielile se vor cifra la 30-40 de miliarde de dolari, insa in situatia in care actiunea se va prelungi la sase luni, suma se va ridica la 70-80 de miliarde de dolari.
In termeni reali, costurile sunt similare cu cele ale Razboiului din Golf, din 1991, pentru care au fost desfasurate insa forte militare mai ample, dar care a durat numai cateva zile.
Potrivit lui Sherman Katz, reprezentant al Centrului pentru Studii Strategice si Internationale (CSIS), oricare vor fi, in final, cheltuielile legate de un eventual razboi in Irak, acestea vor fi relativ reduse daca sunt raportate la Produsul Intern Brut al Statelor Unite, in valoare de 10.000 de miliarde de dolari.
Mai mult, Katz considera ca un final pozitiv al razboiului ar putea chiar impulsiona economia americana, eliminand starea de incertitudine si incurajand cheltuielile consumatorilor si investitiile.

Alte variante
Scenariul optimist, dealtfel plauzibil, ar putea foarte bine sa nu se intample. Exista trei varinate ingrijoratoare de continuare a actiunii.
Prima varianta este ca presedintele Saddam Hussein  sa produca intreruperea productiei la statele vecine, Kuveitul si Arabia Saudita, prin atacarea terminalelor si a centyrelor de productie, ceea ce este tehnic si militar destul de dificil.
Scenariul de groaza este ca Saddam sa foloseaca arme de distrugere in masa. Insa, nu exista nici o informatie, cel putin in domeniul public, care sa indice ca Irakul ar fi capabil de un astfel de atac.
Un alt risc este ca Irakul sa organize o aparare eficienta care sa prelungeasca mult razboiul ceea ce ar cauza incertitudine si instabilitate pe pietele internatioanle.
Cel de-al treilea si cel mai serios risc este ca socul unui nou razboi in Golf sa grabeasca caderea regimului politic din Arabia Saudita.

Mentinerea pacii, mai costisitoare ca razboiul
O'Hanlon a estimat ca procesul de mentinere a pacii ar putea costa pana la 50 de miliarde de dolari. "Ar putea exista milioane de refugiati. Daca 10% din populatia Irakului ar pleca in alte tari, ajutoarele umanitare necesare s-ar putea ridica la 1-2 miliarde de dolari pe an", a mai spus analistul.
De asemenea, reprezentantul Brookings Institution a declarat ca o cheltuiala si mai mare ar putea-o constitui reconstructia Irakului dupa razboi, inclusiv reconstructia fizica. Un nou plan Marshall ar putea aduce Statelor Unite si aliatilor sai costuri de 75 de miliarde de dolari pentru o perioada de sase ani, a estimat William Nordhaus, profesor de economie la Universitatea Yale.
Bazandu-se pe costurile de mentinere a pacii in Bosnia, Comisia pentru buget din cadrul Congresului a aratat, la randul sau, ca aceasta operatiune ar putea costa intre 15 si 45 de miliarde de dolari pe an, in cazul unor forte armate de 75.000-200.000 de persoane. Prezenta in Irak a unor trupe formate din 100.000 de soldati, pe o perioada de cinci ani, ar putea atrage alte 125 de miliarde de dolari.
Michael O'Hanlon, analist in cadrul Brookings Institution, atrage atentia asupra faptului ca fondurile pe care le va necesita restabilirea pacii "ar putea reprezenta un cost mai mare decat cele legate de castigarea razboiului".

Petrolul, intre miza si risc
Cei care se opun actiunii militare in Irak argumenteaza ca intraga disputa este legata de fapt de petrol. Si, chiar daca autoritatile invoca motive nobile cum ar fi mentinerea autoritatii Natiunilor Unite in lupta impotriva armelor de distrugere in masa si protectia pacii, este clar ca acest conflict este legat intr-o masura semnificativa de petrol si de economie.
Nu trebuie sa faci teorii ale conspiratiei pentru a observa ca impotrurile nete de petrol ale Statelor Uniote de 10,6 milioane de barili pe zi sunt la cel mare volum din toate timpurile si ca provin intr-o masura tot mai mare din Golf.
Un eventual soc petrolier poate cauza pagube imense economiilor dezvoltate asa cum s-a intamplat in cele trei cazuri de pana acum: cel din 1973-74, din 1979-80 si cel din 1990-1. Toate au fost provocate de intreruperea aprovizionarilor cu titei care au cauzat o crestere brusca a pretului la petrol de pana la 40 de dolari pe baril.
Acum, cand pretul barilului a depasit bine 30 de dolari, lumea este in pragul unui al patrulea soc petrolier. Anul trecut, cererea de petrol a scazut in majoritatea statelor importatoare si deci pretul ar trebui sa scada. In loc de asta a crescut cu 10$ anul trecut. Teama de razboi este principalul factor, dar mai sunt si altii importanti cum ar fi intreruperea exporturilor din Venezuela din cauza grevelor, care a avut un imact major pe termen scurt, desi OPEC a luat masuri pentru acoperirea deficitului de oferta.
Atat Arabia Saudita cat si Rusia, care nu este membra OPEC, au anuntat ca vor intensifica productia daca va fi nevoie pentru a contracara un eventual soc petrolier.
Echipamentele de exploatare a petrolului din Irak sunt intr-o stare proasta, dar ar putea fi modernizate in urma unor investitii mari. Irakul ar putea in acest caz sa produca la capacitate maxima, de pana la opt milioane de barili pe zi peste cinci ani, potrivit analistilor din domeniu. Ar putea chiar sa inlociasca Arabia Saudita in rolul de producator dominant. Rezultatul: noi relatii in economia petrolului care ar presupune o mai mica dependenta de Arabia Saudita fara ca amenontarea unui conflict politic in Orientul Mijlociu sa duca la o criza econiomica globala.