Veniturile mai mici din privatizare maresc deficitele bugetare

Autor: Bogdan Neagu 03.04.2001


Privatizarea companiilor de stat din estul Europei nu decurge la fel de bine precum sperau guvernele tarilor est-europene, lasand urme adanci in deficitele bugetare.

Tinerele democratii din zona sunt ocupate cu vanzarea pachetelor de control ale firmelor ce activeaza in domenii precum utilitatile publice, minerit, industria chimica sau telecomunicatii.

Aceste companii au fost create de regimul comunist, cazut in urma cu un deceniu, dar statele inca nu au reusit sa vanda toate participatiile la capitalul acestora.

Cel mai recent exemplu a fost dat de privatizarea companiei de telecomunicatii din Cehia, Ceske Radiokomunikace, care va fi vanduta in aceasta primavara pentru o suma mult mai mica decat cele 810 milioane de dolari, pe care guvernul ceh spera sa o obtina.

Analistii estimeaza ca pentru compania de telecomunicatii, cabinetul va atrage doar o treime din suma planificata. Oficialii guvernamentali au refuzat sa comenteze aceste informatii.

Nici Estonia nu sta mai bine la acest capitol. Guvernul spera sa obtina 96 de milioane de dolari din privatizarea cailor ferate, dar o disputa juridica, izbucnita in decembrie, amanand astfel procesul de privatizare si, probabil, vanzarea va fi efectuata la un pret mai mic decat cel initial.

De asemenea, planurile Poloniei de a vinde licente UMTS (a treia generatie de telefonie mobila) pentru 2,8 miliarde de dolari s-au dovedit a fi irealizabile.

Peste tot in Europa Centrala si de Est, intentiile guvernelor de a-si lichida participatiile la capitalul companiilor de stat se lovesc de ofertele firmelor internationale, marea majoritate fiind consortii occidentale, care sunt dispuse sa plateasca sume mult mai mici decat cele sperate de membrii cabinetelor.

Bugetele tarilor din zona se bazeaza foarte mult pe veniturile obtinute din privatizare, iar preturile platite de ofertanti, mai mici decat cele planificate, conduc la cresterea deficitelor consolidate ale bugetelor, determinand astfel si o majorare a gradului de indatorare.

Insa dezamagirea va fi mult mai accentuata. Guvernele din zona contau pe procesele de privatizare, comidsioanele din vanzarea dreptului de operare a retelelor de telefonie mobila si alte venituri nefiscale, pentru a injecta fonduri in dezvoltarea economica si pentru a reduce fiscalitatea excesiva din unele state.

Aceste prevederi nu s-au cifrat insa la nivelul preconizat nici anul trecut. Avand in vedere scaderea veniturilor bugetare, deficitul a crescut, necesitand schimbari ale politicilor de investitii in acest an.

Cu toate acestea, expertii Institului pentru Studii Economice Internationale din Viena si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Au subliniat faptul ca majorarea afluxurilor de investitii straine directe au impulsionat activitatea economica a Europei de Est, ajutand si bugetele statelor din aceasta regiune. Companii germane, japoneze, britanice sau americane au investit miliarde de dolari in Cehia, Polonia, Slovacia si in celelalte tari.

Dar, in acelasi timp, statele est-europene au fost nevoite sa se indatoreze pentru a acoperi pierderile suferite de vechilor companii sau banci de stat, care au fost evitate de investitorii occidentali.

De exemplu, combinatele siderurgice sau minele de carbuni, inregistreaza pierderi masive an de an, iar guvernele prefera sa nu le inchida, pentru a evita cresterea semnificativa a somajului.

Mai mult, in acest an, afluxul de investitii straine s-ar putea diminua drastic, in conditiile in care nici economiile vest-europene nu o mai duc la fel de bine.

Institutul din Viena evidentiaza faptul ca a€oincetinirea cresterii din Uniunea Europeana ar putea avea consecinte grave asupra economiilor din estul Europei, in special in cazul Poloniei, Bulgariei, Cehiei sau Romaniei".

Cel mai mult va avea de suferit Polonia. Desi este cea mai mare tara din zona si a inregistrat cresteri substantiale in acest deceniu, guvernul de la Varsovia a avertizat asupra cresterii deficitului, care va determina reduceri ale costurilor de protectie sociala.

BERD a anuntat ca regiunea est-europeana si-a revenit de pe urma crizei din Rusia din 1998, inregistrand anul trecut o crestere economica de 4-5%.

Insa, Institutul din Viena estimeaza o crestere de doar 3% pentru acest an, avertizand asupra majorarii deficitelor, care sunt "o problema majora pentru statele din estul Europei".