Biserica Slobozia

Autor: Emanuel Badescu 21.07.2006
In vecinatatea Caii Serban Voda, la intersectia bulevardelor Dimitrie Cantemir si Marasesti, se inalta o biserica de dimensiuni modeste, dar bine proportionata, de o gratie domneasca.
In curtea ei sunt cateva movile si niste cruci de piatra cu texte in alfabetul chirilic. Fara sa fi specialist, banui ca acolo sunt morminte. Dar ale cui? Povestea, expusa de Dionisie Fotino, este complicata. Foarte pe scurt, ar fi vorba de confruntarea dintre oastea lui Leon Voda si armata boierilor refugiati in Ardeal, la curtea lui Racoti, armata condusa de Aga Matei, viitorul domn Matei Basarab. Lupta s-a dat langa manastirea Sfanta Ecaterina, zisa a lui Pana Vistierul si a fost castigata de Leon Voda. Au fost prinsi si executati numerosi boieri, intre ei Adam Banul, dar si Preda, sotul domnitei Florica si ginerele lui Mihai Viteazul. Ilu strii morti au fost aruncati intr-o groapa comuna, la marginea Podului Beilicului, deasupra careia Leon a ridicat o cruce de piatra "in numele Sfantului Gheorghe, ca sa se pomeneasca de resboiu ce am avut in acest loc cu bribegii, cand au venit de peste munte asupra Domniei mele in anul 7139 in luna august, marti". In anul 1743, crucea a fost refacuta de catre Constantin biv vel Nasturel Vistiernicul si de jupaneasa Ancuta.
Biserica Slobozia si mormintele din curtea ei nu sunt, din pacate, cunoscute bucurestenilor, desi ar trebui. O parte din spiritul brav al vechilor romani a fost ingropat acolo.