Viata politica a trupurilor moarte (IV)

|n 1989, s?rbii au comemorat 600 de ani de la b`t`lia de la Kosovo, \n timpul c`reia prin]ul s?rb Lazar a murit, iar Serbia [i-a pierdut autonomia fa]` de turci. Doi ani \nainte de comemorare, \n 1987, oasele prin]ului Lazar au fost slujite potrivit ritualului ortodox. Mai \nt?i au fost luate din Patriarhia belgr`dean` (cel mai recent dintre cele c?teva locuri unde [i-a petrecut ultimele [ase secole) [i transportate prin m?n`stiri \n toate regiunile pe care s?rbii le revendicau pentru noul lor stat, inclusiv p`r]i din Bosnia [i Croa]ia; oasele au c`l`torit apoi \n provincia predominant albanez` Kosovo pentru \nmorm?ntare. Scheletul prin]ului Lazar a fixat a[adar grani]ele Serbiei Mari, pe principiul "Acolo unde sunt oase s?rbe[ti, este p`m?nt s ?rb" - chiar dac` majoritatea popula]iei \n via]` este de origine albanez`.
Un alt monarh mobil cu aspira]ii c`tre sfin]enie este ]arul rus Nicolae al II-lea care, \mpreun` cu familia sa a fost exhumat \n 1991 dintr-o groap` secret` din apropierea ora[ului Ekaterinburg (Sverdlovsk). Au fost f`cute demersuri pentru ca oasele s` fie \ngropate \n cripta familiei din St. Petersburg. C?nd noua statuie a ]arului a fost aruncat` \n aer \n aprilie 1997, a devenit clar c` cel pu]in o parte din popula]ie nu agrea re\ntoarcerea sa. Din pricina disputei aprinse dintre comuni[ti, pro [i antimonarhi[ti, Biserica Ortodox` [i alte instan]e preocupate de simbolismul politic al corpului ]arului, planurile pentru re\morm?ntare au fost anulate cel pu]in de dou` ori. |ntre timp, diverse grupuri din cele trei ora[e - Ekaterinburg, Moscova [i Sankt Petersburg - au concurat pentru onoarea de a-l \ngropa. Pentru mai multe luni, familia a r`mas \n laboratorul de anatomie patologic` al administra]iei din Ekaterinburg, ]inut pe loc de acelea[i for]e politice care l-au imobilizat pe Lenin \ntre Sankt Petersburg [i mausoleu (principala diferen]` este c` ]arul a fost propus pentru canonizare ca martir, \n timp ce \n cazul lui Lenin sanctificarea este pu]in probabil`). |n fine, pe 17 iulie 1998 (la optzeci de ani dup` executarea sa), ]arul a fost \ngropat corespunz`tor \n St. Petersburg \n capela familiei). Politica a continuat s` agite spiritele \n jurul oaselor lui chiar \n momentul \n care erau depuse, ]in?nd cont c` Patriarhul Rusiei a refuzat s` participe, iar Boris El]\n a venit doar \n ultimul moment.
Un al treilea monarh ambulant, nu at?t sf?nt c?t patriot este Frederic cel Mare; c`l`toriile sale (ca cele ale prin]ului Lazar) au ajutat la definirea unui nou teritoriu de stat. Dup` reunificarea Germaniei, r`m`[itele lui, \mpreun` cu cele ale c?inelui s`u au fost transportate din Castelul Hohenzollern din Baden-Württemberg (fosta Germanie de Vest) la Sans Souci, palatul lui din Postdam (fosta Germanie de Est), de unde fuseser` duse \n grab` dup` \ncheierea celui de-al Doilea R`zboi Mondial [i mutate \n vestul ocupat de Alia]i. Re\ntoarcea lui Frederic \n Prusia - un eveniment sus]inut, dac` nu chiar ini]iat de cancelarul Kohl - a vrut s` demonstreze c` Germania nu mai era divizat` de bariere interne \ntre tradi]iile prusace [i modernitatea Germaniei de Vest.
Nu toate mut`rile de trupuri ne\nsufle]ite semnalau (ca multe dintre cazurile de mai sus) redob?ndirea onoarei; din contr`. Mausoleele comuniste au trimis \n[tiin]`ri de evacuare, \ntocmai ca [i zidul Kremlinului. |n timp ce se hot`ra soarta lui Lenin, liderii importan]i ai Partidului Comunist Rom?n erau sco[i din mausoleu [i muta]i \n gropi mai modeste. Pe Stalin, deja exilat din mausoleul lui Lenin \n 1961, \l mai a[teapt` o mutare, de aceast` dat` \n Georgia sa natal`. Dup` victoria Partidului Socialist Bulgar \n alegerile din 1990, opozi]ia bulgar` a m?zg`lit cu inscrip]ii mausoleul comunistului mumificat, Georgi Dimitrov (vezi fotografia 13); familia l-a mutat \n secret [i i-a ars trupul, de team` s` nu fie profanat.

Ceea ce au \n comun toate aceste trupuri mobile, ca [i cu statuile discutate mai sus este renumele lor. Repozi]ion?ndu-le, restaur?ndu-le onoarea, exil?ndu-le sau pur [i simplu atr`g?nd aten]ia asupra lor, ie[irea dintr-o groap` [i intrarea \ntr-o alta marcheaz` o schimbare a valorii [i vizibilit`]ii lor sociale, ceea ce reprezint` o parte a procesului mai amplu de transformare post-socialist`. Datorit` exact faptului c` \n momentul mor]ii lor ace[ti oameni c`p`taser` vizibilitate \n numele anumitor valori care mai apoi au pierdut din intensitate sau au fost reprimate, manipularea lor resuscit` acele valori \n contrast cu cele care au de]inut hegemonia mai t?\rziu. Retrogradarea cadavrelor [i statuilor figurilor de vaz` ale socialismului efectueaz` lucrarea invers`. Etalarea trupurilor moarte ale oamenilor celebri se folose[te astfel de biografiile lor specifice pentru a reevalua trecutul na]ional.
Mor]ii anonimi
Alte modalit`]i de a ob]ine asemenea reevaluare implic` re\nmorm?ntarea sau concentrarea aten]iei pe cei f`r` nume, cunoscu]i doar familiilor, prietenilor [i vecinilor lor. Prin ei, un [ir \ntreg de categorii sociale ("fasci[ti" - pentru o anumit` genera]ie, "s?rbi", etc), mai degrab` dec?t biografii individuale/na]ionale sunt repozi]ionate sau asociate cu diferite seturi de valori. Politica trupurilor moarte din aceast` categorie are efectul important de a insera asemenea reevalu`ri direct \n vie]ile persoanelor, familiilor [i ale grupurilor mici prin procese afective de reactualizare, durere [i chiar r`zbunare. Consecin]ele politice ale unor asemenea evenimente depind de varietatea numeric` [i de tipurile de mor]i f`r` nume, ca [i de cauzele mor]ii lor.
Cei mai numero[i dintre mor]ii f`r` nume sunt victimele persecu]iei comuniste [i oamenii uci[i \n cel de-al Doilea R`zboi Mondial. |n Rom?nia, de exemplu, descoperirea unor gropi comune a beneficiat de mult` publicitate, crez?ndu-se c` osemintele au fost ale unor oameni \nchi[i de comuni[ti, victime ale torturii Securit`]ii [i ale celor care au murit \n lag`rele de munc` for]at` de la Canal (gulagul Rom?niei) [i a[a mai departe. Asemenea gropi au fost descoperite [i \n multe zone din Rusia, \n special \n apropierea \nchisorilor sau a lag`relor de munc`, dar se g`sesc \n toat` Europa de Est. Tentativele de a recupera pe cei care au disp`rut la \nceputul perioadei comuniste a fost o experien]` cathartic`, dar dureroas` care \n general a intensificat printre participan]i respingerea valorilor afirmate \n perioada comunist`.
Atmosfera din jurul celor deceda]i \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial a devenit \ncins`. |n Polonia, schimb`rile politice spectaculoase au gravitat \n jurul unei dispute cu Uniunea Sovietic` privitoare la cine i-a asasinat \n timpul r`zboiului pe ofi]erii polonezi \ngropa]i \n p`durea Katyn [i \n alte gropi comune. Gorbaciov a anun]at \n mod oficial \n 1990 c` nu a fost vorba de nazi[ti, cum sus]inuser` \nainte conduc`torii URSS, ci de trupele sovietice. Mor]ii f`r` nume au jucat de asemenea un rol semnificativ \n declararea r`zboaielor de independen]`. |n Ucraina [i Belarus, descoperirea gropilor comune pline de ucraineni [i bieloru[i uci[i de ru[i a \ncurajat aceste dou` republici s` se separe de Uniunea Sovietic`. Cel mai radical caz de politic` \n jurul trupurilor moarte a fost Iugoslavia. Astfel de batalioane au servit ca "trupe de [oc" la dezintegrarea Iugoslaviei; din pe[teri de calcar, grupurile etnice rivale au excavat sute de schelete, agit?ndu-le ca victime ale "epur`rii etnice" din timpul r`zboiului. Gropile comune r`m?n de asemenea o realitate cutremur`toare a r`zboaielor iugoslave din anii ''90.
\ntr-adev`r, putem vorbi de o parad` a cadavrelor! Iar acestea nu sunt singurele cadavre \n mi[care din blocul post-socialist.

CONCLUZII
Cum ar trebui s` privim asemenea fenomene? Sunt ele forme ale "succesiunii n`lucilor", cu fantome care se \ntorc s` alunge \n mod decisiv ceea ce Karl Marx a identificat cu o sut` cincizeci de ani \n urm` ca fiind "fantoma comunismului"? Suntem martori la re\mprosp`tarea imagologiei gen Dracula, cu mor]ii ridic?ndu-se din morm?nt, pentru a nu [tiu c?ta oar`? Imaginea mai potrivit` este "st`p?nirea spiritelor" despre care vorbe[te Taussig, ca un act de fundamentare a noilor state. Este politica din jurul cadavrelor o modalitate prin care metafore despre moarte sunt folosite pentru a vorbi despre sf?r[itul sistemului comunist mondial? (Aceast` metod` este frecvent` \n literatura de larg consum: s` ne g?ndim la c`r]i precum Balkan Ghosts: A Journey Through History (Fantoma din Balcani: o c`l`torie prin istorie) de Robert Kaplan sau The Haunted Land: Facing Europe''s Ghosts After Communism (P`m?\ntul b?\ntuit: \nfrunt?nd fantomele Europei postcomuniste) de Tina Rosenberg. Procesiunea funerar` sarcastic` din centrul Sofiei \n 1997, de exemplu, \n care studen]ii bulgari c`rau un co[ciug cu cadavrul comunismului sugereaz` aceast` interpretare. Date fiind dovezile despre cadavrele active \n multe locuri \n afar` de cele din lumea socialist`, cum putem caracteriza specificitatea exemplelor din Europa de est, \n compara]ie cu altele din diferite zone ale lumii? Sunt ele \n vreun fel deosebite sau specifice?
Aceia dintre dumneavoastr` care sper` s` g`seasc` un singur r`spuns la aceste \ntreb`ri sau o singur` explica]ie care s` cuprind` toate aceste situa]ii variate vor fi dezam`gi]i, c?nd vor termina cartea. |n primul r?nd, antropologii nu sunt prea tari \n acest tip de solu]ii; avem, \n calitate de antropologi, o con[tiin]` acut` a varia]iei culturale [i a ceea ce Gillian Feeley-Harnik nume[te "cea]a persistent` a vie]ii". Principiul Briciului lui Occam, un principiu logic atribuit filosofului medieval William de Occam (sau Ockham) [i care afirm` c` nu trebuie f`cute mai multe presupozi]ii dec?\t minimum necesar [i care ajut` la "raderea" acelor concepte, variabile [i construc]ii care nu sunt cu adevarat necesare \n explicarea fenomenelor (n. trad.), nu este instrumentul nostru favorit de aflare a adev`rului, pentru c` b`rbiere[te toate particularit`]ile interesante. |n al doilea r?\nd, a[a cum adesea s-a observat, de[i moartea este marele principiu universal, ea provoac` multe r`spunsuri umane extraordinar de variate. Faptul c` pretutindeni oamenii sap` [i scot [i re\nhumeaz` al]i oameni nu \nseamn` c` toate aceste evenimente au acela[i sens. Fiind de acord cu ideile exprimate de Reinhart Koselleck \n cartea sa The Political Cult of the Dead (Cultul politic al mor]ilor), pornesc de la presupozi]ia c` de[i asemenea fenomene au anumite similitudini generale pe plan interna]ional, \n]elesurile lor politice sunt mai localizate. Forma lor poate p`rea constant`, \ns` fiecare caz are unicitatea lui.
Traducere de liviu Chelcea