Ziarele specializate castiga cititori, cele generaliste pierd

Ziarul Financiar 17.03.2006
Scaderi ale tirajelor vandute pentru majoritatea ziarelor generaliste, cresteri pentru cotidienele specializate, noi aparitii de publicatii, schimbarea formatelor - asa ar putea fi descrisa, in linii mari, presa cotidiana romaneasca a anului trecut.

Cele mai recente date facute publice de catre Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT) arata o modificare a obiceiurilor de consum al presei cotidiene, comparativ cu anii trecuti. Considerate de oamenii din industrie drept o evolutie normala, care arata ca presa romaneasca este pe calea consolidarii, aceste obiceiuri indica si faptul ca publicatiile zilnice specializate atrag din ce in ce mai multi cititori, in detrimentul "generalistelor".

Formatul tabloid isi pastreaza suprematia, dominand clar industria presei scrise cotidiene. Ast fel, cel mai cumparat ziar anul trecut a fost tot Libertatea, editat de Ringier Romania (250.000 de exemplare vandute in medie, pe editie, pe tot anul, cu 3,6% insa mai putin decat media pe 2004).

La capitolul castiguri din exemplare vandute si cresteri de vanzari, publicatiile specializate si-au rezervat locuri in primele randuri. Ziarul Financiar, editat de PubliMedia International, divizie a MediaPRO, este unul dintre putinele cotidiene care a avansat constant de la luna la luna, la nivel de vanzari. In plus, daca in septembrie 2004 Ziarul Financiar vindea 13.440 de copii, in luna similara a lui 2005 tirajul mediu vandut a crescut la 15.210 exemplare. Publicatia a inregistrat pentru perioada ianuarie 2005 - septembrie 2005 vanzari medii, pe editie, de 14.748 de exemplare.

Cea mai mare competitie a fost in domeniul presei sportive, lucru reflectat pozitiv in tirajele vandute. Principalii jucatori: Pro Sport si Gazeta Sporturilor. Primul dintre ei, editat de Ringier Romania, a inregistrat la nivelul intregului 2005 vanzari de 67.063 de exemplare pe editie, mai mult decat unele dintre cele mai cunoscute ziare generaliste. Acest lucru inseamna o crestere de 5,75% in 2005 fata de anul anterior.

La randul sau, editat de Convergent Media, divizie a Intact, Gazeta Sporturilor a vandut anul trecut, in medie, 64.150 de exemplare pe editie. Publicatia a avut o evolutie buna atat la nivelul intregului an, cat si fata de 2004 (crestere cu 31,8% a tirajului vandut, in medie).

Marii perdanti la capitolul tiraj vandut sunt cotidienele generaliste. Evenimentul zilei si-a schimbat formatul si a renuntat la bulina rosie in dorinta de a deveni un ziar modern, insa a fost afectat de mai multe scandaluri. Astfel, dupa un inceput de an relativ bun (85.215 exemplare vandute in ianuarie), Evenimentul zilei a ajuns la o medie anuala de vanzari pe editie de aproape 75.000 de exemplare (in scadere cu 14,1% fata de 2004).

Jurnalul National a inregistrat si el o scadere anuala semnificativa (de 12,5% fata de 2004, ajungand la 121.658 de exemplare vandute in medie, pe editie).

Printre cele mai importante scaderi de la an la an s-a numarat insa cea inregistrata de Adevarul, care a avut un tiraj mediu vandut pe editie cu 47,6% mai mic in 2005 fata de 2004 (ajungand la 61.114 exemplare in medie pe editie). Scaderea brusca a inceput din luna aprilie, cand mare parte a echipei a parasit publicatia.

Un alt ziar cu pierderi mari de tiraj vandut a fost Curierul National. In septembrie 2004, vanzarile medii, pe editie, insumau peste 24.000 de exemplare, pentru ca in aceeasi perioada din 2005 acestea sa scada de peste trei ori.

De scaderi a avut parte si Gandul. Dupa ce a inregistrat in mai, prima luna de aparitie, un tiraj vandut de 51.236 de exemplare, pe editie, in decembrie vanzarile scazusera la 36.117 de copii. La nivelul intregului an, ziarul a vandut, in medie, 43.209 de exemplare.

In ceea ce priveste Ziarul, acesta a inregistrat, pe primele opt luni ale lui 2005, un tiraj mediu pe editie de aproape 28.000 de exemplare (pe ansamblul anului 2004, publicatia a vandut, in medie, aproape 23.800 exemplare).

Romania libera a inregistrat si ea o medie anuala de 61.761 de exemplare, pe editie, in 2005, cu 6,29% mai mica insa decat anul anterior. Ziua, in schimb, cu un tiraj mediu anual pe editie de peste 32.700 exemplare, a crescut cu peste 23% fata de 2004.

Pentru Curentul nu exista inca pe site-ul BRAT date disponibile pentru intreg anul 2005. De asemenea, mai multe ziare nationale nu au tirajul auditat de BRAT, printre acestea numarandu-se Cotidianul, Gardianul, Averea, si Azi. 7 Plus are date privind tirajul doar pe ultimele patru luni ale lui 2005 (cu o medie de circa 17.800 exemplare vandute pe editie).

Cum vad principalii jucatori de pe piata aceste rezultate? "Este o tendinta generala. Nu doar pentru Romania, ci pentru intreaga lume, mai ales pentru Europa si SUA - motiv pentru care ziarele cauta formate din ce in ce mai revolutionare (prin forma fizica, prin continut si/sau distributie - a se vedea cazul ziarelor gratuite). O alta cauza este aglomerarea pietei de publishing. Intrarea a noi si noi titluri atat in zona ziarelor, cat si a revistelor nu are cum sa nu erodeze tirajele individuale ale fiecarui titlu in parte, avand in vedere ca masa totala de cititori din universul SNA e relativ constanta, situandu-se in jurul valorii de 5-5,2 milioane de cititori, dintre care 2,7 milioane opteaza pentru ziare centrale", este de parere directorul general al PubliMedia International, Dragos Stanca.

Directorul executiv al diviziei Ziare a Ringier Romania, Razvan Corneteanu, pune si el scaderile de tiraje vandute ale cotidienelor generaliste pe seama segmentarii pietei, ca urmare a sofisticarii gusturilor cititorilor, o tendinta normala in opinia sa. Cu toate acestea, el crede ca zilele bune ale publicatiilor de tip broadsheet nu au apus, acestea putand sa mai inregistreze cresteri spectaculoase in urmatorii doi-trei ani.

O alta cauza a scaderii tirajelor cotidienelor este enuntata de Adriana Ionita, Marketing Manager la Jurnalul National: accesibilitatea la Internet, respectiv la variantele online ale ziarelor si aparitia unor publicatii exclusiv in varianta online, precum si aparitia mai multor posturi TV axate in principal pe programe de stiri.

Dincolo de scaderea numarului de cititori, Aurelian Amuraritei, Managing Director la Adevarul, vede datele furnizate de BRAT ca o urmare a lipsei de calitate, identitate si diferentiere a ziarelor. Prin urmare, potrivit lui Amuraritei, in urmatoarea perioada este putin probabil ca vreun cotidian sa aiba o crestere naturala spectaculoasa, premisele economice si de piata nefiind prea favorabile.

In ceea ce priveste succesul formatului "compact" pe piata romaneasca, directorul diviziei Ziare de la Ringier se declara sceptic, pentru ca acesta reduce posibilitatea de exprimare grafica, la care se adauga conservatorismul pietei. Pe o perioada de 5-10 ani insa, nu exclude adoptarea unui format intermediar de catre unele broadsheet-uri. "Nu vad Evenimentul zilei sau Gandul ducandu-se pe formatul compact", conchide Corneteanu.

Si Dragos Stanca apreciaza ca "ziarele mari" mai au inca sanse de supravietuire. "Cred ca formatul broadsheet nu si-a spus inca ultimul cuvant, pe anumite segmente. De exemplu, Ziarul Financiar a studiat posibilitatea compactarii si, momentan, am renuntat la idee. Insa vorbind in ge-neral, da, formatele mai mici, pornind de la tabloid in jos, spre micro si A4, sunt cele considerate ca fiind de viitor si pentru piata romaneasca. Oricum, in industria noastra mimetismul joaca un rol important, asa ca nu e exclus ca peste 5 ani sa asistam la o revolutie in sens invers, de la micro spre macro... Depinde cine si cand va face primul pas", explica si Dragos Stanca.

O opinie diferita o are Adriana Ionita care este convinsa ca, prin adoptarea formatului "compact", se va miza pe comoditatea cititorului, aceeasi comoditate care l-a indemnat sa se informeze din sursele online decat sa "faca efortul" de a se abona sau a merge la chiosc pentru a cumpara publicatia. "In plus, formatul compact este preferat de publicul tanar si activ, preocupat in primul rand de informare punctuala", a spus directorul de marketing de la Jurnalul National.