"Zmeura de aur" pentru locatarii din Casa Poporului

Neputinta deputatilor de a taia nodul gordian al descinderii in doua dintre casele lui Adrian Nastase a starnit tot felul de reactii temperamentale, tonalitatea nemultumirilor variind de la furia demolatoarea la veselia ironica.

A fost un prilej nimerit ca diverse voci sa puna din nou, cu mare usurinta, sub semnul intrebarii rostul Parlamentului. Sau al acestui fel de Parlament. Scuturate de praf, au fost repuse pe tapet unele vechi marote, precum alegerile anticipate, votul uninominal, Legislativul unicameral. S-au auzit chiar strigate de lupta. Este adevarat, vanzoleala s-a auzit cam 48 de ore, dupa care tacere, dar numai un timp.

Nimeni nu vrea acum alegeri anticipate, s-a lasat de inteles, ceea ce nu inseamna ca aceasta dorinta ar fi o sperietoare destramata de prea multe furtuni. Ma indoiesc ca prea multi ar avea si tragere de inima pentru votul uninominal, desi ar parea ca destui il clameaza cu o siguranta si parere de sine nejustificat de buna. Sincer, nu-i vad pe politicienii mai vechi sau pe candidatii la gloria parlamentara umbland cu stoicism englezesc din usa in usa, pentru ca au vegetat prea multa vreme la umbra placuta a scrutinului de lista.

Cat despre Parlamentul unicameral sau republica parlamentara, poate atunci cand nepotii adultilor de azi vor avea drept de alegator. Zilele acestea au fost voci, unele din sfere inalte, care au vorbit cu mare usurinta despre dizolvarea Legislativului sau care au pus la indoiala chiar ideea de parlamentarism. De altfel, este foarte usor sa intretii antipatia fata de locatarii temporari din Casa Poporului, avand in vedere ca, printr-un fel de automatism acru, lor li se atribuie toate relele pamantului. Sunt scandalagii, chiulangii, superficiali, ipocriti, umbland cu machiavelacuri ieftine. Legile stau gramada prin sertare, jumatate din comisii sunt sinecure, sedintele sunt mai mult pentru rafuieli. Intr-un cuvant, institutia Parlamentului ar fi demna de dispret si abia isi trage sufletul in coada sondajelor, impartind "zmeura de aur" cu partidele si sindicatele. Pare-se, inca doritori de maini de fier si "tatici" care sa ne faca somnul linistit acordam o larga antipatie institutiilor de larga reprezentare. Carcotasi din fire, uitam prea usor ca propriile noaste usurinte, comoditati, reflexe de conservare stau la originea chipului de azi a Legislativului. Suna ca o banalitate, dar Parlamentul, in lipsa de altceva, ramane cea mai larga posibila expresie a democratiei, este dupa asemanarea celor care aleg si, din pacate, rezultanta lehamitei colective.

Suntem atat de nemultumiti din start de alesii poporului, incat ne doboara angoasa in drum spre vot si fugim la cafenea, ca sa desfiintam ceea ce n-am fost in stare sa alegem.

Ar fi absurd sa ne lipsim de Parlament. Dar, vrem cu siguranta ceva "altfel" si acest "altfel" nu sta doar in puterea alegatorului anonim. Este una din vesnicele boli de sistem ale societatii prezente, trecute si viitoare, fata de intretinerea careia exista un interes aproape meschin. Pana la urma este vorba despre acea "vointa politica", sintagma la fel de tocita ca democratia si reforma, care pare sa-si fi pierdut de mult puterea de simbol, intr-atat a fost de folosita ca pretext si manta de vreme rea.

Pana la urma, este vorba ca partidele sa se uite in propria ograda, pentru ca sistemul de promovare interna este, in cele mai multe cazuri, strain de ideea performantei, macar intr-o forma decenta si cat de cat acceptabila.

Deci ramane o problema de efort individual si colectiv, adica ceva mai putin complicat decat s-ar crede, dar care devine dificil de rezolvat pentru ca mecanismele care pun in miscare masinaria au ruginit deliberat.

"Lungeste Doamne boala", este o vorba autentic romaneasca, rezultata din interesul vechi de a perpetua situatii care sa ne dea prilejul si satisfactia de a critica demolator si pe termen lung.

Vrem, in sinea noastra, altfel de Parlament, de care sa nu ne simtim stanjeniti si in care sa ne regasim. Insa uitam de metehnele individuale si de faptul ca schimbarile incep chiar de jos. Minunile care se intampla peste noapte si te fac sa te trezesti a doua zi intr-o lume mai buna le gasesti doar in romanele de vacanta.

Un Parlament de robotei aseptici si constiinciosi tine doar de literatura SF. In schimb, un Parlament functional si stimabil este posibil. Pana atunci, ne multumim cu ce avem si ne pastram cu rabdare speranta.



Indira Crasnea este sefa departamentului politic de la Agentia de presa Mediafax