Pe piata jucariilor de 60 de milioane de euro sunt inca la putere produse de tip "Bonibon"
Autor:
Roxana Petrescu
15.12.2005
Incasarile anuale ale firmelor de pe piata jucariilor din Romania se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro, afirma George Constantinescu, directorul general al Noriel Impex SRL, una dintre principalele companii de profil.
Mihai Frangulea, directorul general al importatorului de jucarii Nicoro Trading, confirma estimarile privind marimea pietei.
Din punct de vedere valoric, Romania se situeaza la mijlocul clasamentului tarilor din Europa Centrala si de Est, inclusiv Rusia, avand o pondere de 6% dintr-un volum al vanzarilor in regiune de 680 mil. eur o.
Piata central si est-europeana este structurata astfel: 30% din vanzarile inregistrate sunt obtinute de Polonia, Rusia detine acelasi procentaj, Cehia si Slovacia 12%, Ungaria 11%, iar Bulgaria, Croatia, Tarile Baltice, Slovenia, Serbia si Ucraina cumuleaza impreuna 11% din total.
In Uniunea Europeana, sectorul jucariilor atinge un volum al vanzarilor de 18,3 miliarde de euro anual la valoare de retail (inclusiv jocurile video). Ponderea majora o au Anglia, Franta, Germania, Italia si Spania, care acumuleaza 75% din piata.
Vanzarile de jucarii din Romania se bazeaza aproape exclusiv pe importuri, predominant din Asia (85%) si numai 15% provenind din spatiul Uniunii Europene.
Piata jucariilor este puternic atomizata, cu peste 100 de firme de profil. Potrivit lui Constantinescu, 80% din vanzarile totale sunt concentrate in mainile a circa 20 de jucatori.
In 2004, piata era impartita intre importatorii de branduri regionale sau globale cum ar fi Noriel Impex SRL, 4,4% (care detine drepturi de comercializare pentru marci precum Monopoly, Twister sau Elefun), Simba Toys - 2,81% (care vinde jucariile Simba), Omni Toys SRL - 2,10% (cu licenta de comercializare pentru Mattel - producatorul celebrei papusi Barbie), Nicoro Trading - 1,41% (cu marca Burago) si Varuna SRL - 1,1% (cu marca Lego). Producatorii romani nu conteaza la nivel local, insa realizeaza exporturi de 50 de milioane de euro.
Livrarile externe ale companiilor autohtone se concentreaza pe jucarii de plastic (componente sau accesorii comandate de concerne europene) si pe jucarii de lemn. Exista companii a caror intreaga productie face obiectul exportului, paradoxal, spre China, cum este cazul firmei Grupul Financiar M.A.S. Bucuresti, unul dintre cei mai mari jucatori de profil, cu o cifra de afaceri de 4,3 milioane de euro.
Nivelul bugetului mediu alocat de romani in directia jucariilor se apropie de cel al bulgarilor si este de aproximativ 10 euro/copil/an si 29 de euro/copil/an in mediu urban, in comparatie cu ungurii, cehii sau polonezii care acorda in acest sens sume care variaza intre 80-90 de euro/an.
Aceste date legate de consum ne duc cu 7-10 ani in urma statelor care au aderat in mai 2004. In acest timp, Anglia, Germania sau Franta isi rasfata copiii cu aproximativ 243 de euro anual, conform unui studiu realizat de organizatia de profil Toy Industries of Europe, care grupeaza cei mai mari producatori de jucarii de pe continent.
Din bugetul oricum redus alocat in directia jucariilor, doar un procentaj de 20% reprezinta achizitia de produse de brand.
Chiar daca se situeaza la un nivel scazut, romanii cumpara acum de patru ori mai multe jucarii de marca fata de acum doi ani.
"Produsele chinezesti si copiile inca au o pondere de aproximativ 80% in Romania, 20% fiind nivelul produselor de brand. Piata se inscrie pe un trend puternic ascendent spre produsele de marca, sustinute de campanii TV. Avand in vedere ca numai cu 2 ani in urma ponderea produselor de brand precum Hasbro sau Mattel se situa sub nivelul de 4%, aceasta reorientare a cererii s-a produs datorita consolidarii clasei mijlocii din tara", spune reprezentantul firmei Noriel Impex SRL.
In 2004, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimeaza o crestere de 80% datorita achizitiei licentei de comercializare pentru produsele Hasbro.
Orientarea consumatorilor catre produsele originale, tendinta conturata in ultima vreme, a fost determinata pe de o parte de o maturizare a pietei si clientilor, dar si de alti factori precum intarirea controlului in vami sau de restrictiile impuse de apropiata aderare la structurile si standardele europene in domeniu.
Obiceiurile de consum au devenit mai pretentioase si acum includ o atentie sporita pentru jocuri educative, care starnesc interesul copiilor pentru meserii precum stomatologie sau medicina veterinara.
Brandurile incep treptat sa se impuna si pe piata jucariilor, sustin unii jucatori.
"Amintiti-va de mania cu bomboanele turcesti Bonibon si de pozitia dominanta pe care au avut-o in anii ''90. Toate produsele gen Bonibon au ajuns in competitie cu Nestle, Kraft, Haribo, acolo unde trebuia sa ajunga si sa redevina practic necunoscute consumatorului final", afirma Constantinescu.
Importurile de jucarii chinezesti de buna calitate se vor vinde in continuare, iar cererea pentru astfel de jucarii va creste in anii care vor urma.
"Aceste produse presupun un control temeinic al calitatii, o urmarire a procesului tehnologic de fabricatie, o comercializare corecta si legala care implica plata taxelor vamale si a TVA in operatiunile de import si distributie pe teritoriul Romaniei", a mai spus Constantinescu.
Din vanzarile de 60 de milioane de euro, peste 15 milioane de euro (valoare de importator) merg pe asa-numita piata neagra a jucariilor, afirma unii jucatori. Altii sunt de parere ca fenomenul este mult mai extins, ajungand la jumatate din intreaga piata de profil, potrivit estimarilor lui Frangulea.
"Este de ajuns sa verificati cati importatori isi trec produsele prin controalele laboratorului de testare a jucariilor Casstil", afirma directorul general al Nicoro Trading, Mihai Frangulea.
"Este adevarat ca unii jucatori, prin faptul ca importa produse din Uniunea Europeana, nu mai au nevoie de aceste controale, dar restul, cu toate ca intra legal in tara, sunt comercializate ilegal, fara TVA sau fara control de laborator." Cu toate ca treptat cererea incepe sa se indrepte catre produse de calitate, marea majoritate a jucariilor sunt ilegale, daunatoare si vandute in conditii improprii.
"Daca in 2004 am primit 150 de comenzi pentru testarea jucariilor importate, anul acesta am realizat nici mai mult, nici mai putin de 60 de teste", explica Maria Tarnauceanu, directoarea unicului laborator de testare a jucariilor Casstil. "Din 60 de milioane cat reprezinta vanzarile, cred ca au trecut pe la testari jucarii in valoare de 800.000 de euro. Oricum este foarte greu, aproape imposibil de tinut o evidenta pe aceasta piata din moment ce in Romania nu exista nici un organism care sa furnizeze informatii precise legate de comertul cu jucarii", a conchis Tarnauceanu.
Incepand cu anul acesta, masurile autoritatilor au condus la o imbunatatire a situatiei din vami, in sensul ca s-au inasprit conditiile de trecere pentru produsele chinezesti.
"Nu cred ca mai pot trece marfuri subevaluate sau fara vama ca in anii trecuti. Sper ca si in interior sa se produca o reglementare similara in cel mai scurt timp. Probabil in urmatorii trei ani", a continuat reprezentantul Noriel.
Romania alaturi de Serbia si Slovenia inregistreaza totusi unul dintre cele mai scazute procente ale pirateriei, respectiv 30-50%, pe piata jucariilor din Europa Centrala si de Est.
Comertul ilegal ajunge la cote de 95% in tari precum Ucraina, Bulgaria si Rusia.
In zona noilor membre ale UE - Cehia, Ungaria, Polonia, pirateria ajunge la numai 15% din totalul pietei.
"Cu toate ca la nivel national legea copyright-ului este deosebit de dura, unele firmulite romanesti continua sa produca nestingherite produse contrafacute. Din aceasta cauza intalnim, chiar si in marile lanturi de magazine internationale, Europoly si Risc in loc de Monopoly si Risk. Printr-o situatie similara au trecut si Ungaria, Cehia si Polonia inainte de aderare. Dupa includerea in structurile europene, impotriva firmelor care incalcau prevederile legislative in domeniul drepturilor de autor au fost deschise dosare penale, ceea ce a dus in ultima faza la desfiintarea lor", afirma Constantinescu.
roxana.petrescu@zf.ro