La IASI, cu cartile pe masa

Intre 18-22 aprilie a.c., a avut loc la Iasi Targul National de Carte LIBREX, editia a XV-a. Fara a suporta comparatia cu mult mai prestigioasele manifestari similare din Capitala, evenimentul atrage totusi destula suflare pentru a nu fi tratat cu indiferenta de editurile interesate sa-si vanda marfa. Desi entuziasmul publicului a mai scazut in timp, faptul nu constituie un motiv de ingrijorare. Interesul pentru carte nu are cum sa dispara in orasul cu cea mai veche universitate din tara.

In plus, in astfel de ocazii nu au de castigat numai editorii. Pe langa vanzarea volumelor, organizatorii mizeaza si pe impactul cultural al evenimentului in sine. De aceea, chiar daca nu cumperi nimic, o simpla plimbare printre standuri iti poate prilejui numeroase satisfactii estetice. Dac a ai rabdare, intre doua lansari poti asculta, de pilda, un minunat recital simfonic. Undeva, pe o scena improvizata, cativa actori scandeaza cu patos versurile unui poet cunoscut. Pentru cititorii veritabili, in schimb, toate acestea raman niste chestii decorative, daca nu enervante, oricum, fara importanta. Pasiunea pentru lectura exclude atractia fata de un asemenea entertainment facil.
Bine, atunci cum se explica numarul atat de mare de vizitatori? In primul rand, reducerile de pret, fireste, dar mai cu seama prezenta in carne si oase a scriitorilor, dispusi sa dea autografe tuturor celor ce si-au facut din carti un fetis. Iar de ceva vreme incoace, la Iasi vine tot mai multa lume buna, atrasa pare-se nu atat de vechile monumente, cat de tentantele oferte ale Poliromului, cea mai puternica editura la ora actuala. Iasiul nu mai este, ca altadata, un loc unde nu se intampla nimic. Dar oare va fi fost vreodata?
Imi amintesc de primele editii, cand Targul se desfasura in Parcul Copou, la Muzeul M. Eminescu, apoi in holul Universitatii Al. I. Cuza, spatiu privilegiat, pe care penelul maiastru al lui Sabin Balasa a lasat urme de nesters. Pe fondul de un albastru voit novalisian se profileaza formele pure, condensate in inubliabile siluete feminine, de o gratie ce diafanizeaza lutul greoi al corpurilor. Dar arta maestrului (tinuta la mare pret pe meleagurile orasului celor sapte coline, de vreme ce impodobeste azi si aula stravechiului lacas academic, pe tavanul caruia se poate admira trupul vibrand ca un arc al unei frumoase nimfe) nu a reusit sa starneasca si entuziasmul iubitorilor de carte. Din cate imi dadeam seama privind in jur, nimeni nu-si arunca ochii asupra tulburatoarelor imagini. Era un infern, o aglomeratie ingrozitoare, naduseala - dar ce bucurie cand puneai mana pe un volum nou, de negasit in librarii sau anticariate! De altfel, pana acum un deceniu, puteai urmari cu usurinta piata editoriala, care dupa aceea a explodat pur si simplu. Initial, organizatorii nu s-au gandit decat la vanzari. Cartile fiind putine si distributia deficitara, numai la targ aflai ce a mai aparut nou. Ulterior, oferta diversificandu-se, promovarea a devenit o tinta mult mai importanta.
Din pacate, dupa ce Librex-ul s-a mutat la Palatul Culturii, intr-o incapere cu etaj, imensa, dar lipsita de farmec, pentru a face fata ofertei editoriale tot mai diversificate, parca s-a stins si patima aceea care ii facea pe oameni sa se calce in picioare pentru a prinde cartea mult ravnita. Asta e. Traim deja intr-o alta epoca, in care pasiunile se pot satisface lesne, fara zbuciumul de altadata. E drept, si satisfactia e pe masura efortului: marunta. In locul holului stramt al Universitatii, coridoarele largi si aerisite ale Palatului, pe care ai crede ca bate vantul, atat de puternic e curentul venind dinspre monumentala usa de la intrare. Si carti, o multime... Cine mai are rabdare sa le vada pe toate? Daca inainte nu apucai sa cumperi ce-ti doreai, acum nu stii ce sa-ti doresti mai mult. Aici se da acum bata-lia: castiga cine reuseste sa atraga atentia acestor dorinte fara obiect. Adica editurile mari, bineinteles, care au o strategie de marketing eficienta, pe masura evolutiei pietei.

Carte de carte
Targul de la Iasi din acest an a fost parca mai bogat in evenimente decat cele anterioare. Ce-i drept, si cartile au fost mai numeroase. Dintre cele peste 100 de edituri participante, numai Poliromul a pus pe masa in jur de 400 de titluri. Neputand face fata unei astfel de productivitati, editurile mai marunte par a se fi specializat in cateva domenii predilecte, cu tinta pe anumite sectoare de piata. La Paralela 45, de exemplu, merita toata lauda colectia de critica si teorie literara coordonata de Mircea Martin, in care au aparut lucrari fundamentale, semnate de autori ca Valery, Bachelard, Eco, Lotman s.a. Aceeasi editura a scos, in premiera, Fiinta si neantul, opera de capatai a legendarului Jean Paul Sartre, sau Teoria estetica, tratatul atat de putin cunoscutului, la noi, al lui Theodor W. Adorno.
Revenind la principalii actori, cu Septuaginta si Traditia crestina a lui Jaroslav Pelikan Poliromul isi respecta blazonul cultural. Tin sa semnalez, ca o preferinta personala, Fiziologul latin din colectia Biblioteca medievala. Nu poate fi trecuta cu vederea nici seria de poezie (volum cu CD) de la Cartea Romaneasca, unde incep sa apara, pe langa numele de prim-plan ale noilor generatii (Sociu, Komartin, Tupa), autorii ramasi in umbra mult timp si care isi iau acum binemeritata revansa (vezi O. Nimigean, cu Nicolina blues). Colectia de proza coordonata de Lucian Dan Teodorovici e de ani buni in fruntea proiectelor de succes. Insa, la promovarea scriitorilor romani, si Corintul a pus umarul in ultima vreme, gratie stradaniei lui Daniel Cristea-Enache, coordonatorul unei colectii care se mandreste cu autori precum Ion D. Sirbu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ioan Grosan, Radu Aldulescu sau Ioan Es. Pop. Pe de alta parte, puternicul grup editorial si-a facut deja un renume din publicarea clasicilor literaturii universale in conditii de lux. Cartea pentru copii e, de asemenea, un sector important in planul editurii, cu reprezentare consistenta pe piata.
O impresie excelenta mi-a lasat, apoi, Editura Cartier, de la Chisinau. Pe langa opurile masive de sociologie, istoria mentalitatilor, studiul imaginarului, psihologie (Piaget, Pastoureau, Muchembled, Winock), merita sa aruncati un ochi si pe seria volumelor de beletristica, de o eleganta tinuta, cu coperte sobre si legate trainic, numai bune de lasat mostenire urmasilor. Pentru Moscova-Petuski, de Venedikt Erofeev, roman talmacit de regretatul Emil Iordache, marile edituri au de ce sa fie invidioase. La fel, pentru seria de autor Orhan Pamuk, de la Curtea-Veche. Aureolat de prestigiul Nobelului, romanele scriitorului turc se cumparau ca painea calda. Editurile universitare au facut si ele vanzari-record. La Timisoara a aparut o remarcabila lucrare despre Eugen Ionescu semnata de Dumitru Tucan, la origine teza de doctorat, despre care nu stiam nimic inainte. La Iasi, ingropata in acelasi anonimat, cartea lui Valeriu P. Stancu (Paratextul. Poetica discursului liminar in comunicarea artistica) nu pare a avea o soarta mai buna.
Coborand de la etaj, unde au fost exilate editurile mici, treci pe langa standul RAO, care iese in fata tot cu Marquez si Hesse, autori la fel de cautati azi ca in trecut. La Nemira, dintre vechiturile reeditate in formate ochioase, chic, cu iz frantuzesc, se distinge Erotismul lui Bataille. Teora se faleste tot cu dictionarele si cartea tehnica. O Istorie a civilizatiei britanice de la Institutul European se iveste apoi, tantosa, dintre tomuri. Cand ajungi la Humanitas, dupa ce ai facut rondul, deja esti ametit, nu mai stii ce vrei, care e alegerea cea mai buna dintre atatea variante posibile. Noroc ca te scoate din impas oferta generoasa a acestei edituri elitiste, dar de o proverbiala zgarcenie la celelalte targuri. Cu mai mult de 10% nu prea facea reduceri Humanitasul. Iar acum, curata pleasca! Portocala cu 50% era pe o droaie de opuri dupa care multi studenti sau profesori dedati la zabava lecturii vor fi ohtat amarnic. Jurnalul si Memoriile lui Eliade, Sabato cu Abbadon, exterminatorul, Lobo Antunes, Plotin in versiunea lui Andrei Cornea, plus nenumarate titluri din indragita colectie Cartea de pe noptiera, dintre care am retinut un Mishima, apoi Yourcenar, Nina Berberova sau Nabokov.
Cum totul mi se parea de acum accesibil, mi-am zis ca nu ar strica putina umilinta si am luat in maini Heidegger-ul lui Liiceanu. Am mangaiat cu sfiala senzuala coperta, m-am uitat la pret si am pus, cumintit, cartea in raft. Daca Noica le cerea discipolilor sa fie austeri si sa se gandeasca numai la rezistenta prin cultura, nu cred ca as fi fost vreodata in stare sa consimt la un asemenea sacrificiu. Chiar daca as fi stiut dumnezeieste (ceea ce nu e cazul) atat de necesarele idiomuri. La Universul intr-o coaja de nuca (de cand vreau s-o citesc!) n-am mai indraznit sa aspir. Pe Russell si Popper i-am privit cu suspiciune. De la romanele de pe Raftul Denisei mi-am luat gandul. Slava Domnului, "portocale" mai sunt destule. Uite pe ce-mi cazura ochii: Blazoanele anatomiei feminine. Poeti francezi ai Renasterii in traducerea lui Serban Foarta. Deschid si citesc: "Sin alb, mai alb decit un ou,/ Mai neted ca atlazul nou,/ Nimic nu-i mai presus de tine/ Care faci roza de rusine;/ Sin dalb, - ii spunem sin, desi e/ O mica sfera fildesie/ Cu, drept in mijloc, fara gres,/ Un fruct de frag sau de cires,/ Pe care, inca, nici un ins/ Nu l-a vazut, nici l-a atins,/ Eu insa jur, ca orice hot/ De sini, ca poarta rosu mot". Cum de am nimerit tocmai aici, la versurile acestea ale lui Clement Marot, atat de dibaci aduse din condei de uimitorul nostru talmacitor? Iata si cum se incheie neprefacutul elogiu al celui pe care literatura franceza l-a retinut mai ales ca vrednic traducator al Psalmilor in limba materna: "Eu stiu ce spui tu, fraged sin,/ Anume: Dati-mi un stapin!/ O spui si treaz, o spui si-n somn:/ Gasiti-mi repede un domn!/ Ferice insul cel ce apt e/ Sa mi te-ndoldore de lapte,/ Facand din sinul fara seve/ Sin de femeie-ndeaieve". Ei bine, daca nu pentru altceva, macar pentru astfel de descoperiri, si tot merita sa casti gura pe la standuri...
Lasand de-o parte impresiile personale, iata si o scurta trecere in revista a evenimentelor de la Targul din acest an. Festivitatea de deschidere a Librex-ului (miercuri, 18 aprilie) a inclus o serie de manifestari artistice, printre care momentul muzical sustinut de un cvartet (de fete) al Universitatii "George Enescu" si recitalul poetic al actorilor de la Teatrul Luceafarul.
Atentie, se lanseaza!
Seria lansarilor a inaugurat-o in aceeasi zi Editura RAO, cu volumul lui Eugen Ovidiu Chirovici, Suflete de poet la pret redus. Joi, criticii literari Al. Dobrescu si Bogdan Cretu au prezentat noul volum de poezii al lui Nichita Danilov, Centura de castitate (Editura Cartea Romaneasca), iar Editura Hasefer a propus atentiei publicului Enciclopedia iudaismului, coordonata de Wigoder Geoffrey. Seara, toti expozantii si difuzorii de carte invitati la Targ au putut viziona, in Sala Studio a Teatrului National V. Alecsandri din Iasi, spectacolul Tectonica norilor, in regia lui Cezar Ghioca, dupa piesa omonima a lui JosŽ Rivera.
In zilele urmatoare, lansarile s-au tinut lant. Din program, spicuim: Editura Ars Longa, cu Santa Tereza din Avila, Castelul interior, apoi Editura Cronica, venind cu doua titluri (Shaul Carmel, volumul de versuri Cavaler al Ordinului vesniciei, si Carol Feldman, romanul Domnisoara). La Paralela 45, Calin Vlasie a vorbit despre proaspetele opuri ale poetilor ieseni Mariana Codrut (Ultima patrie), Liviu Antonesei (Aparitia, disparitia si eternitatea Eonei, antologie) si Cassian Maria Spiridon (Noduri pe linia vietii, antologie). Editura Eis Art a procurat bibliofililor un moment special, scotand in editii rare, adevarate opere de arta, volumele: Lucian Vasilescu, Fara de care ar fi in zadar, Ioan Es. Pop, si cei din urma vor fi cei din urma, si 28 de Psalmi in transpunerea lui Serban Foarta. Nicolae Breban, oaspetele mult asteptat al Librex-ului, nu si-a dezmintit nici de data aceasta cunoscuta-i prolificitate (dovada cele doua noi volume: Vinovati fara vina; Spiritul romanesc in fata unei dictaturi; Puterea nevazuta, Fundatia Culturala Ideea Europeana, si Sensul vietii. Memorii IV, Editura Polirom), incantand din nou publicul iesean cu vorbele de spirit si sarmul atat de personal al Domniei-Sale.
Dar cele mai asteptate lansari de carte au avut loc sambata. Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarescu si Constantin Pricop au vorbit despre noul roman al lui Dan Lungu, Sint o baba comunista, publicat la Editura Polirom. Dupa ce autorul a incalzit binisor atmosfera, dand glas, cu inimitabilu-i accent, catorva fragmente mai hazlii, pe scena si-au facut aparitia cativa dintre invitatii de onoare ai Targului: Ioan Es. Pop, Horia Garbea si Daniel Cristea-Enache. Lor li s-au alaturat, de prin partea locului, Constantin Coroiu, Bogdan Cretu si, last but not least, Doris Mironescu, in intentia de a prezenta cat mai convingator volumul de poezii no exit (antologie si prefata de Dan C. Mihailescu), semnat de Ioan Es. Pop, si romanul Caderea Bastiliei, de Horia Garbea. Zis si facut. Odata treaba comentatorilor incheiata, autorii au iesit la rampa, incercand sa tina piept iuresului de admiratori care asteptau cu nerabdare sa obtina autografe.

Premiile, premiile!
Daca publicul va fi urmarit cu sufletul la gura astfel de momente irepetabile, interesul editorilor s-a indreptat mai curand asupra ceremoniei de decernare a premiilor. Juriul, alcatuit din criticul literar Ioan Holban (presedinte), Petru Radu (presedinte al Organizatiei Patronale Agora a Societatilor pentru Difuzarea Tipariturilor si a altor Bunuri Culturale din Romania), scriitorii Lucian Vasiliu si Valeriu Stancu, criticul de arta Valentin Ciuca, profesorul universitar Dan Manuca si italienistul Dragos Cojocaru, a hotarat: Editura ieseana Polirom a castigat Marele Premiu Librex, dar si Premiul pentru bestseller, cartea de cultura cu cele mai bune vanzari in librarii fiind considerata Intoarcerea huliganului, de Norman Manea. Dupa Polirom, Grupul Editorial Corint a obtinut Premiul Socec pentru promovarea culturii romane contemporane, Premiul pentru participarea de inalta tinuta la Librex 2007 si Premiul pentru fidelitate.
Premii pentru fidelitate au primit, de altfel, mai toate editurile prezente si la editiile anterioare ale Targului. Humanitasul a inhatat, pe langa rasplata participarii la 13 editii, Premiul Humanitas Multimedia. EIS ART a luat Premiul Dosoftei pentru bibliofilie, Institutul European, Premiul Ioan Petru Culianu, acordat celei mai importante edituri in domeniul istoriei culturii si civilizatiei. Editura Trinitas a primit Premiul Ovidiu, pentru editarea culturii clasice, Junimea (alaturi de Corint), Premiul Socec pentru promovarea culturii romane contemporane, iar editurile Universitatilor "Al.I. Cuza" din Iasi si Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru editarea cartii stiintifice si de specialitate. In fine, vor mai fi fost si multe altele, dar nu are sens sa plictisim cititorii cu astfel de lucruri.
Odata depasit momentul tensionat al premierii, s-au rarit si vizitatorii standurilor. Ultima zi i-a facut fericiti doar pe castigatorii tombolei organizate cu prilejul festivitatii ce a incheiat, duminica, 22 aprilie, editia a XV-a a Targului National de Carte Librex 2007. Desi cred ca toata lumea va fi castigat totusi cate ceva. Daca nu, nu-i bai. Vor veni si zile mai bune. Ca de Targuri n-om duce lipsa.