Parlamentul ar putea decide un al doilea tur pentru demiterea lui Basescu

Parlamentul si-a rezervat dreptul de a organiza un eventual al doilea tur al referendumului (sau un nou referendum) pentru demiterea presedintelui suspendat Traian Basescu daca populatia nu voteaza indepartarea sa pe 19 mai. O astfel de prevedere nu exista explicit in legea referendumului, dar Parlamentul ar putea incerca interpretarea legii.
Parlamentul a modificat intrebarea care va fi pusa la referendumul din 19 mai. Astfel, daca legea referendumului prevedea ca intrebarea care este pusa in cazul referendarii demiterii din functie a sefului statului era: "Sunteti de acord cu demiterea din functie a presedintelui Romaniei?", Parlamentul, intrunit in sedinta comuna, a decis prin hotarare ca intrebarea va fi: "Sunteti de acord cu demiterea presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu?". P resedintele Comisiei juridice din Senat, Peter Eckstein-Kovacs, admite ca o prevedere a unei legi, oricat de insignifianta ar fi ea, nu poate fi modificata decat printr-o alta lege, si nu printr-o hotarare, chiar si a Parlamentului.
"Este un abuz aceasta personalizare a buletinului de vot. Intrebarea este politizata. Referendumul se refera nu la o persoana - Traian Basescu sau oricare alta -, ci la o institutie, cea a sefului statului", spune profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. Parlamentarii spun insa ca noua intrebare aduce mai multa claritate.
"Ne-am cam depasit atributiile", admite Eckstein-Kovacs, vorbind si de alte decizii de ieri ale Parlamentului (pe care spune ca nu le-a votat) referitoare la procesul demiterii presedintelui suspendat. Intre acestea se numara libertatea pe care si-a luat-o Parlamentul de a decide ulterior in cazul in care referendumul ar fi invalidat prin neprezentarea cetatenilor, dar si hotararea de repartizare a timpilor de antena pentru partide, desi nu avem de-a face cu o campanie electorala in care se infrunta partidele, ci cu un vot prin care cetatenii se exprima cu privire la decizia Legislativului de suspendare a sefului statului. Legea referendumului nu face referire la vreo campanie electorala, ci spune ca presedintele suspendat poate organiza actiuni in apararea sa. Legea nu face referire la actiuni eventuale ale partidelor, lucru stabilit clar in legea electorala cand este vorba despre alegeri. Eckstein-Kovacs spune ca decizia Parlamentului de infiintare a unei comisii de repartizare a timpilor de antena (numita ieri) reprezinta o exagerare, in vreme ce Attila Gasparik membru al Consiliului National al Audiovizualului, spune ca este o greseala.
Parlamentul, care a stabilit in plenul sau ca referendumul se va desfasura la 19 mai, a decis, de asemenea, prin hotararea majoritatii membrilor sai - de la PNL, PSD, UMDM, PRM si PC - ca "in situatia in care Curtea Constitutionala va stabili ca nu au fost indeplinite conditiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul Romaniei va lua act de hotararea acesteia si va decide asupra procedurii de urmat". Or, legea referendumului spune ca o consultare populara este valabila daca la vot se prezinta 50% dintre cetatenii inscrisi pe listele electorale.
Practic, Parlamentul si-a rezervat dreptul de a decide cum va proceda in continuare intr-un astfel de caz - va organiza un al doilea tur, sau un alt referendum -, desi legea referendumului in forma ei actuala este interpretata de juristi in sensul ca, in situatia prezentata mai sus, presedintele este repus in functie. Art 10 din lege spune ca "demiterea presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale", adica a 50% dintre cei inscrisi pe liste (9 mil. de alegatori). Asadar, daca nu este intrunita aceasta majoritate, presedintele nu este demis indiferent daca la vot s-au prezentat 50% dintre cei inscrisi pe liste sau nu. Renate Weber, fost consilier al presedintelui Traian Basescu, actualmente apropiata de premierul Calin Popescu-Tariceanu, spune ca, in conditiile in care la referendum nu s-a prezentat 50% din numarul celor inscrisi pe listele electorale, atunci presedintele suspendat trebuie repus in functie. Profesorul Ioan Stanomir afirma ca asistam la o incercare a Parlamentului de a-si creste puterea pe fondul slabiciunii puterii executive a functiei prezidentiale. Weber remarca lipsa de claritate a legilor, ceea ce face posibile interpretari.
Ieri in Parlament s-au dezbatut mai multe propuneri privind situatia in care referendumul ar fi invalidat pentru ca la vot nu se prezinta 50% dintre cetateni. PRM a propus organizarea celui de-al doilea tur, desi legea nu prevede asa ceva. La acest al doilea tur presedintele ar urma sa fie demis cu voturile a jumatate plus unul din numarul celor care se prezinta la vot si nu a celor de pe listele electorale. O astfel de prevedere a fost respinsa in trecut de Curtea Constitutionala.
O alta propunere care a fost examinata in PSD a fost repetarea referendumului. In final, Parlamentul a decis prin hotarare ca va actiona - nu este clar cum - dupa ce Curtea va anunta decizia sa in privinta referendumului.
Renate Weber remarca faptul ca aceasta stare conflictuala - atacurile lui Traian Basescu la adresa Parlamentului si atacurile Legislativului la adresa sefului statului - dauneaza tuturor, pentru ca ele submineaza increderea in clasa politica.
"Noi avem nevoie de un Parlament puternic, de partide puternice, de un presedinte puternic. Disputa loveste in fundamentele democratiei, subrezind increderea in clasa politica", afirma Weber. Stanomir crede ca incercarea Parlamentului de a-l tine pe Basescu departe de Cotroceni cu orice pret s-ar putea intoarce impotriva sa.