Seful Bancii Mondiale, somat sa demisioneze de fostii directori

Autor: Doina Anghel 24.04.2007
Presiunile cresc pentru demisia directorului Bancii Mondiale, Paul Wolfowitz, dupa ce un grup de 42 de fosti directori ai institutiei i-au cerut sa plece intr-o scrisoare deschisa publicata ieri de Financial Times.
Banca Mondiala va lua, saptamana aceasta, o decizie in cazul presedintelui Paul Wolfowitz, dupa ce comitetul format din reprezentanti ai conducerii institutiei financiare va stabili daca promovarea unei angajate cu care acesta avea o relatie personala a fost corecta.
Mai mult, un grup de evaluare din cadrul institutiei a avertizat ca actiunile lui Wolfowitz compromit capacitatea organizatiei de a-si realiza misiunea.
"Suntem de parere ca Wolfowitz nu mai poate fi un lider puternic", se spune in scrisoarea fostilor directori, semnata, intre altii, de Shengman Zhang, care a fost cel mai important om din structura Bancii Mondiale dupa Wolfowitz.
Semnatarii spun ca actualul presedinte a pierdut increderea si respectul intregului personal al bancii si a provocat dezbinarea managementului. De asemenea, conflictul in care este implicat a condus la tensionarea relatiilor presedintiei cu consiliul director, a afectat credibilitatea planului acestuia de guvernare si a indepartat unii dintre principalii actionari, al caror sprijin este esential pentru colectarea cu succes a resurselor necesare la sustinerea celor mai sarace tari, mai ales ale celor de pe continentul african.
Wolfowitz s-a aflat in centrul unui scandal dupa ce a recunoscut ca a promovat o angajata cu care avea o relatie amoroasa.
"Exista un singur mod in care Wolfowitz sa poata asigura mai departe indeplinirea misiunii bancii: prin demisie", concluzioneaza scrisoarea. De asemenea, actiunea lui Wolfowitz, un fost adjunct al secretarului apararii, care a contribuit la planificarea invaziei Statelor Unite in Irak, a fost criticata de Grupul Independent de Evaluare (GIE) intr-un document publicat deopotriva pe site-ul Financial Times. Documentul va fi analizat saptamana aceasta de consiliul director al Bancii Mondiale.
"Institutia se afla intr-un punct critic, in care eficienta ii este pusa in pericol de o serie de probleme serioase la nivel administrativ, care au iesit recent la lumina. O rezolvare adecvata si rapida a acestei probleme este vitala pentru mentinerea eficientei organizatiei in procesul de dezvoltare", se spune in textul GIE. Grupul a avertizat ca exista indicii care arata ca abilitatea personalului, in special a celui angajat in tarile-client, de a avea interactiuni zilnice cu reprezentantii statelor care primesc finantari, precum si abilitatea organizatiei de a atrage parteneri, se deterioreaza.
Astfel, GIE a recomandat implementarea unor modificari rapide la nivelul managementului si depunerea unor eforturi concertate in vederea restaurarii credibilitatii, potrivit unui document datat 20 aprilie si adresat consiliului director. Mai multe surse au declarat pentru Reuters ca Banca Mondiala va lua o decizie in cazul Wolfowitz saptamana aceasta, dupa ce un comitet format de conducerea institutiei va stabili daca presedintele a abuzat de pozitia sa in cadrul institutiei financiare sau a incalcat principiile etice in cazul promovarii angajatei Shaha Riza, cu care intretinea o relatie personala.
In urma deciziei comitetului, Wolfowitz ar putea fi obligat sa isi dea demisia, ar putea fi sanctionat sau ar putea primi permisiunea de a-si incheia mandatul pestre trei ani, termenul prevazut initial. O sursa din conducerea Bancii Mondiale a declarat ca asteapta un verdict in acest sens saptamana aceasta, subliniind ca statele membre care fac parte din administratia institutiei au opinii divizate privind problema Wolfowitz. Pe masura ce discu-tiile in acest caz s-au intensificat in ultimele zile, Casa Alba a amintit, in mod repetat, de pozitia favorabila a presedintelui George W. Bush fata de presedintele Bancii Mondiale, pe care el insusi l-a numit in aceasta functie la inceputul anului 2005. Statele Unite sunt cel mai important actionar al Bancii Mondiale, cu 16,4% din drepturile de vot la nivelul conducerii, urmate de Japonia, cu 7,9% din voturi.