File din galopul vremii

Autor: Ion Bulei 06.04.2007
"Frunza verde de susai/ Of! vai!/ Ca maini vine luna mai/ Si-alergarile de cai,/ Hi! Vai!" Sunt versurile de haz cu care il intampina I.L. Caragiale (adesea ratacit prin poezie) pe Alexandru Marghiloman, in vizitele sale rare pe la Junimea (impatimit de politica, Marghiloman nu venea frecvent la Junimea, unde consumul de literatura era mai mare decat putea el sa accepte).

Talentatul politician conservator era cunoscut in lumea buna pentru celebra sa cafea cu rom, care i-a adus numele la Bucuresti, si mai cu seama pentru caii sai de rasa.
Curse hipice se organizau in secolele XIX si XX nu doar la Duncaster, York, New Market, Epson, Longchamp, Chantilly ori Deauville. Curse se organizau si la Iasi, unde pe la 1851 aparea un "Regulament al alergarilor de cai", pentru probele de viteza si fond. Pri ntul D. Sutu organizeaza in 1857 intreceri hipice mult gustate de ieseni. In 1862, se infiinteaza la Iasi un Jockey Club, al carui presedinte este Alexandru Ioan Cuza. Sunt inceputuri ce se concretizeaza cu adevarat dupa 1875, adica dupa ce Jockey-Club-ul se infiinteaza si la Bucuresti, de catre reprezentanti ai familiilor boieresti din protipendada - urmasi de domni, diplomati, militari, juristi, rentieri. De acum inainte, vorbim si la romani de dezvoltarea raselor de cai, de o mai buna organizare a intrecerilor hipice, de construirea de hipodromuri. Din 1875 dateaza si prima alergare importanta de galop, Derby-ul Roman, care rezista pana in 1960. Anterior construirii hipodromului de la Baneasa (1905), intrecerile s-au desfasurat pe campul de la Colentina, langa Plumbuita, apoi pe hipodromul oficial de la Cotroceni. Proprietarii de cai pur-sange aduc si un hipodrom modern, construit de arhitectul I.D. Berindei, prieten bun cu Alexandru Marghiloman. Alaturi de Marghiloman, printre initiatori se numara George Moruzi, Mihai Marescu, Nicolae Fleva (pe atunci primar al Capitalei, care ofera terenul de la Baneasa)... Premiile erau cele oferite de rege mai inainte de 1881, de domnitor pe distanta de 2.000 m, Premiul societatii de incurajare pentru manji nascuti in Romania, Premiul vicepresedintilor Jockey-Club-ului, Marele Premiu al Jockey-Club-ului (cea mai importanta distinctie), Premiul de alergare militara, Premiul pentru calarasi... Curse se organizau la inceput doar la Bucuresti si Iasi. Mai apoi, acestora le-au urmat Braila, Constanta, Craiova, Targoviste, Buzau. Din 1888, au participat si concurenti straini.
Cursele organizate in Romania se apropiau de nivelul celor din Austria si Ungaria si erau peste cele din Polonia, Cehia, Bulgaria si Serbia. Pana la primul razboi mondial, marii crescatori de cai au fost N. Bleremberg, Negroponte si, mai cu seama, Al. Marghiloman, ai carui cai, Vifor sau Zori de Zi, renumiti atunci in intreaga Europa, castigau totul. La Albatros (numele unui cal de curse favorit), superba sa vila de toti laudata mai cu seama pentru gradinile sale, Marghiloman si-a facut o crescatorie de cai care va deveni, intre 1881 si 1925, cea mai cunoscuta din aceasta parte a Europei. Cu caii de aici, Marghiloman a participat si la concursuri peste hotare (in 1896, a ocupat locurile I si II la Paris). Pentru grajdul Marghiloman, au antrenat/incalecat specialisti renumiti: Ch. Durnell, Al. Alecsander (antrenori), Henry Miltan, French (jokei). Lume de culori, de splendide toalete, de intalniri mondene si pasiuni, de frumos, mult frumos in teren si in tribune, lume din alte timpuri. S-a dus si ea in "galopul" si in "cavalcada" timpului.