Scurta psihanaliza a cailor ferate miniaturale
Autor:
Tudor Calin Zarojanu
02.03.2007
Si, ma rog, cum ar trebui sa fie trenuletele astea intai si-ntai? Frumoase? Simtul estetic al copiilor este la fel de putin dezvoltat ca si acela al moralitatii. Complexe? Observati va rog cum copiii, fara exceptie, prefera sa se joace cu bete si pietricele decat cu sofisticarii electronice - cel putin pana descopera calculatorul, pe care dupa aia nu prea mai aveti cum sa-l acoperiti la loc. Poate ca trenuletele sunt cu atat mai apreciate de copii cu cat reproduc mai fidel modelele reale, la nivelul de detalii ale niturilor? Haida-de! Uite, exact la asta se uita micutii, alergand la Larousse sa compare pozele de-acolo ale trenurilor cu ce le-a adus Mos Craciun!
Cum ziceam, daca tropaie la dv. in casa macar doua picioruse sub marimea 30, si daca "Sa traiti bine!" v-a permis sa cumparati un trenulet, atunci stiti care este calitatea esentiala a unui asemenea agregat de distrat copilul: stabilitatea. Daca micutul e silit sa nu respire ca sa nu deraieze trenuletul si daca, o data aceasta catastrofa consumata, iti ia, tie, ca adult, zece minute sa asezi vagoanele la loc pe linie, dupa care simpla apasare a butonului pe ON e suficienta pentru a darama din nou sandramaua - atunci la revedere interes, adio distractie, bun venit injuraturi printre dinti. Fireste, nu e vorba aici numai despre trenulete. Uitati-va in jur: cate dintre lucrurile care ne sunt oferite tin cont de ce are nevoie si ce-i place publicului-tinta?
tczarojanu@yahoo.com