Sorin Paslaru: In economia mondiala a venit vremea celor multi

Asa cum se spune ca secolul XX a inceput dupa primul razboi mondial, din cauza importantei evenimentului, la opt ani de la incheierea sa pe hartie am putea afirma ca nu s-a terminat inca, avand in vedere amploarea efectelor pe care le are caderea comunismului din 1989.
Deschiderea pietelor si accesul global la forta de munca au transformat lumea accelerat. Preturile la alimente, energie si otel cresc exponential, iar milioane de muncitori americani pur si simplu nu-si mai pot plati ratele la banca si sunt scosi din case, provocand pierderi de zeci de miliarde pe Wall Street si destabilizare globala. De ce?
Criza creditelor ipotecare din America nu este legata numai de lacomia bancilor si credulitatea clientilor, ci de altceva. Bancile americane au fost lacome, iar consumatorii americani creduli si pusi pe cheltuiala dintotdeauna. Ce s-a schimbat in ultimul deceniu au fost banii castigati. Salariile stagneaza in America de mai mult de un deceniu pentru ca muncitorii americani isi vad joburile disparand. Iar acestea dispar pentru ca au concurenta. Caderea comunismului a permis celor mai mari angajatori ai lumii sa reloce activitatile in tari mai ieftine, dar cu mana de lucru la fel de bine educata ca in Occident.
Concurenta chineza, indiana si din Europa de Est i-a lovit pe muncitorii americani, care nu si-au mai putut plati ratele. Nu intamplator cele mai multe foreclose-uri (punerea la vanzare a caselor de catre creditor pentru ca debitorul nu si-a putut plati rata la timp) sunt in centrele industriale ca Detroit sau Ohio, iar Manhattan-ul (centru financiar) sau San Francisco (software) nu au fost atinse prea mult.
Centrul de greutate al lumii se muta tot mai repede acolo unde rasarele soarele. Dezvoltarea Japoniei si a Coreei de Sud era subiectul nr. 1 in mass-media de business in anii '80. Insa era vorba de 200 de milioane de oameni. Insa acum sunt peste 2 miliarde cei care isi cer dreptul la viata: masina, apartament, vacanta, scoala, spital, mall. PIB-ul mare se duce inexorabil catre cei mai multi, iar pretul bunurilor creste.
Unul din cei mai buni manageri de fonduri din Statele Unite, Ken Heebner, care a scos un randament de 87% anul trecut cu investitii in actiuni ale producatorilor de otel, de tractoare sau de benzina, spune ca nu a mai vazut niciodata o asemenea ascensiune economica, care seamana cu febra industrializarii din secolul XIX din Occident.
Banii incep sa nu mai aiba valoare, iar aurul, petrolul, graul, cimentul si otelul au explodat in ultimii 10 ani.
Petrolul era acum cinci ani 20$ barilul, acum este 100$. Graul era acum trei ani 80$ tona, acum este 250$.
Actiunile celor mai mari banci din lume scad, inflatia atinge cote record in Statele Unite, apropiate de cele din
anii '70.
Oamenii care manipuleaza banii pierd, castiga cei care stapanesc marfa. Comunismul, care nega nevoia banilor, abia acum isi ia revansa.
In lume sunt tot mai cautati oamenii care transforma lucrurile, inginerii, in dauna finantistilor. Alchimia transformarii banilor din bani, folosirea resurselor si competentelor pentru a nascoci produse financiare tot mai sofisticate isi pierde magia odata cu marea criza a creditelor ipotecare din SUA.
Lumea functioneaza dupa tendinte fundamentale care nu pot fi oprite oricate ideologii s-ar pune de-a curmezisul. De fapt, ideologiile nu sunt altceva decat imbracaminte, forme, chipuri pentru cai de dezvoltare. Oamenii sunt de neoprit in cautarea unei vieti mai bune. Iar acum tendinta este cresterea din Est.
Romania este si ea parte a acestor tendinte fundamentale. In 1997 -1998, criza asiatica, care s-a propagat apoi in Rusia si Mexic, a lovit economia in plina restructurare, cand nevoia de finantare era uriasa.
Acum, valul destabilizator, cu epicentrul tot in Asia de fapt, a venit dintr-o data in 2007, cand deficitul extern creat de foamea de consum a ajuns la un nivel record. Inflatia din import si turbulentele financiare globale ne-au pus sub triunghiul rosu: atentie, pericol de alunecare!
Insa Romania din 1998 nu este cea din 2008. Investitiile au schimbat structura de productie. Desi abia am intrat in Uniunea Europeana, ca structura si "varsta" a dezvoltarii suntem in valul care creste, valul de la Est. In economia globala a venit timpul altora, a celor multi.

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF