Scoboratorii lui Hagi-Enus

Ideea acestor randuri provine de la regretatul istoric si genealogist Dan Plesia, craiovean de origine, inrudit cu urmasii acestui personaj de la 1821, sprijinitor al lui Tudor Vladimirescu. Numele sau se regaseste si astazi in cel al unei biserici din Craiova, precum si in cel al satului Enosesti din judetul Olt.
In mod curios, Hagi-Enus nu figureaza printre ctitorii amintiti de pisania bisericii. Potrivit acesteia, "cu ajutoriu sfintei si de viata facatoarei Troiti, aceasta sfanta biserica ce sa numeste Targul de Afara, unde sa praznueste si sa cinsteste hramu tuturor sfintilor si al sfa(n)tului marelui mucenic Pantelimon, este zidita din temelie de dumnealui Nicolae Ceausescu (subl.mea) i de dumnealui jupan Dumitrache Sandulachie, biv vel cluceriu si de dumnealui jupan Ion Bacanu i de dumnealui jupan Mihai Cojocariu, i de dumnealui jupan Ion Sapunariu, avand ajutori si pe alti mahalagii, cine cu ce le-au dat mana de au ajutat si alti negustori streini, care in veac sa vor pomeni. Inf rumusetand-o cu zugraveala prin afara cat si pe dinauntru precum sa vede, in zilele luminatului Domn Io Mihai Constandin Sutu Voivod si cu blagoslovenia Prea Sfintii(i) Sale chiriu chir Filaret, savarsindu-sa in zilele Prea Sfintii(i) Sale Parintelui Episcop Nectarie leatom"; slovocifrele erau sparte, cu exceptia celei a miilor (Nicolae Gh. Dinculescu, Bisericile Craiovei, Craiova, Editura revistei Oltenia, fara an, p.58; vezi, de asemenea, Pr.Dumitru Balasa, Biserica Hagi-Enusi din Craiova, in Mitropolia Olteniei, anul XI, nr.3-4, martie-aprilie 1959, pp.166-181). Cine o fi fost acel Nicolae Ceausescu care cu certitudine nu avea nici o legatura cu contemporanul nostru?
Numele bisericii craiovene atesta totusi faptul ca Hagi-Enus s-a numarat probabil, la un moment dat, printre binefacatorii lacasului. De altfel, si mahalaua Targul de Afara in care se gasea biserica, avea sa poarte dupa 1838 numele marelui negustor.
Fratele lui Hagi-Enus, serdarul Polihronie Costa Nan, a avut o fiica, Anghelichia, casatorita cu Dimitrie Carianopol. Acesta din urma era fiul lui Hrissi Tissameno si al unei doamne Carianopol, al carei nume l-a mostenit. Onomastica indica origini grecesti sau, in orice caz, sud-dunarene, ca pentru atatia dintre boierii si negustorii Olteniei si nu numai. Dimitrie Carianopol si Anghelichia au avut un fiu, Constantin, casatorit cu Eufimia Plesia, si o fiica, Ana, devenita sotia lui Iorgu Caletzianu, cu mosie si conac la Tamburesti (jud.Dolj), pe malul Jiului. Iorgu Caletzianu - a carui familie isi avea obarsia in satul cu nume pitoresc "Cacaleti" - era fiul acelui capitan al lui Tudor Vladimirescu care a pastrat steagul rasculatilor.
Dimitrie Carianopol a avut trei fii si doua fiice: Alexandru, casatorit cu o vara primara a sa, Angela Plesia, avand o fiica, Dora; Constanta, devenita sotia colonelului Mihail Goruneanu; Gheorghe, medic - supranumit "tucar" (Zucker - zahar, in limba germana) -, necasatorit; Ionel, avocat; Margareta - casatorita cu Anton Marascu, unchiul regizorului Tudor Marascu. Dora Carianopol a fost casatorita mai intai cu Constantin Chintescu, proprietarul vechiului conac - monument istoric de la Cotofeni (jud. Dolj) si, dupa divortul de el, cu Marcel Olteanu, fiul cunoscutului general cu acelasi nume, care descindea dintr-o sora a lui Petru Maior. Impozanta casa Carianopol din Craiova, construita dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, invecinata cu vechea casa a familiei Plesia, cu care se inrudea de mai multe ori, adaposteste Centrul Militar al judetului Dolj.
Ana Carianopol a avut din casatoria sa cu Iorgu Caletzianu, un fiu, Constantin - casatorit cu Marioara Davidescu, si o fiica, Maria, casatorita Mitescu. Din legatura neoficializata cu un Teohari, Ana Carianopol a avut si o fiica, Elena, casatorita cu omul politic liberal George (Gogu) C. Cantacuzino (1845 - 1898), personajul cu bustul din Gradina Icoanei care a dat si numele pietei alaturate.