Dan Sultanescu: Romania paralela

Autor: Dan Sultanescu 14.08.2007
Traian Basescu nu e interesat de secuime si nici de cat de bine sunt reprezentati maghiarii din Romania. Nu din acest motiv s-a dus in Ardeal. Atacul la UDMR (pentru ca deja putem vorbi de un atac sistematic) are drept miza distrugerea unuia dintre partidele cele mai stabile de pana acum din Romania post-decembrista. UDMR, fragilizat de aceste atacuri, precum si de implicarea inca insuficient explicata a lui Traian Basescu in problematica maghiara, se confrunta cu pericolul de a nu mai putea depasi pragul electoral la alegerile europene si, ulterior, de a nu mai conta in calculele privind majoritatea guvernamentala. Indiferent daca atacul este motivat de dorinta de a distruge potentialul UDMR de a obtine un rezultat bun la europene, pe fondul unei participari generale foarte mici sau de dorinta de razbunare pe gesturile anti-prezidentiale ale echipei lui Marko Bela, putem anticipa ca efectele sale il vor ajuta direct pe presedinte. Fii ndca, lovind UDMR si sprijinind UCM, Basescu va scapa de un adversar incomod.
Nu e prima data cand Basescu incearca sa scape atat de direct de adversari. Intr-una din analizele Institutului PRO, descriam cum incearca presedintele sa contruiasca, in oglinda, o alta clasa politica. Nu stiu daca este vorba de un efort constient sau de rezultatul paradoxal al comportamentului sau obisnuit. Dar, dincolo de actiunile prin care contesta majoritatea actorilor politici traditionali, se intrevede o constructie politica foarte interesanta. Nu este partidul prezidential pe care anul trecut am fi crezut ca si-l doreste, ci o imagine mult mai ampla, mult mai spectaculoasa si mai radicala in consecintele sale: este vorba de o noua harta politica in ansamblu. Este Romania lui Basescu, cu alte partide politice, cu alte voci si cu alte forme de reprezentare si de exercitare a puterii, aparute parca in oglinda.
Metafora oglinzii este oricum una foarte interesanta. Este cea cu care Traian Basescu si-a castigat alegerile (va amintiti, desigur, de sinceritatea din fata oglinzii pe care actualul presedinte ne-a marturisit-o in ultima dezbatere televizata, la TVR). Dar, mai nou, este cea care sta la baza celei mai ample transformari politice de dupa Ion Iliescu. Traian Basescu pare ca actioneaza dupa un plan bine pus la punct, prin care vrea sa contrapuna, punctual, principalelor forte politice de pana acum alte forte noi. Dupa ce, in prima parte a mandatului sau, Traian Basescu a transmis electoratului foarte multe semnale prin care sa impuna impresia incompatibilitatii dintre sine si restul clasei politice, este timpul pentru un nou pas. Acela de a oferi si o solutie. Iar aceasta nu mai inseamna schimbarea raportului de forte intre actualele partide (prin alegeri anticipate, de exemplu), ci inseamna direct schimbarea tuturor actorilor care conteaza in jocul de putere din Romania.
Traian Basescu stie ca, pentru a domina viata politica din Romania de o maniera similara cu Ion Iliescu, trebuie sa aiba in spate nu doar sustinerea electoratului, dar si pe cea a unei largi coalitii politice. Deja este un cliseu a spune ca partidele actuale se impart intre cele care il sustin pe Traian Basescu si cele care i se opun. Dar, daca asezam intr-un tablou comparativ aceste partide, descoperim ceva nou si avem surpriza de a vedea cat de mult se suprapun noile constructii politice pe cele deja existente.
Partidului National Liberal i se opune Partidul Liberal Democrat. Construit din dizidenti liberali pro-Basescu, PLD are ca principal obiectiv dezintegrarea si anihilarea PNL, astfel incat sa ii ia locul pe zona de centru-dreapta din Romania. Pe zona nationalist-radicala, intr-o situatie similara se afla relatia dintre PRM (un partid care, dupa alegeri, a redevenit anti-Basescu) si PNG (care, prin liderul sau, se pozitioneaza clar de partea locatarului de la Cotroceni). In spatiul maghiar, vedem cum Traian Basescu nu mai vrea sa accepte legitimitatea UDMR si se implica in dialog doar cu partea radicala, cea a UCM. Chiar si taranistilor li se contrapune un mic partid popular condus de un foarte pro-prezidential Talpes. In ceea ce priveste PSD, lucrurile sunt si mai simple. Alternativa acceptabila la PSD este Partidul Democrat. Asa s-a construit de la inceput si asa functioneaza si acum. Indiferent daca vrea sa se numeasca partid popular sau social-democrat, PD a actionat in teritoriu mereu ca o alternativa la PSD. Iar actiunea de constructie in oglinda nu se opreste la nivelul clasei politice. Ea continua si in alte sfere de influenta: in presa, in spatiul marelui capital, in justitie si, mai nou, facilitata de decesul lui Teoctist, si in biserica. De asemenea, Traian Basescu stimuleaza o reforma politica prin care si regulile sa fie definite in jurul noii realitati in care el este principalul pol de atractie a scenei.
La fel ca si Ion Iliescu, Basescu refuza institutionalizarea societatii si ofera solutia personala. Respinge discutarea problemelor rational si, indirect, propune politizarea la toate nivelurile. Cerand societatii sa se muleze dupa chipul si asemanarea sa, Traian Basescu face eroarea de a se crede imuabil. Propunandu-se pe sine ca element de legatura a noii clase politice romanesti, presedintele se comporta ca si cum ar trebui pastrat pentru eternitate. Fiindca, fara el, partidele politice vor reveni la "circul" luptelor si contradictiilor care, ciudata pretentie, reprezinta esenta unei vieti democratice. Cei care mizeaza pe Traian Basescu pentru a creste in prezent si pentru a acumula capital politic nu trebuie sa uite lectia lui Ion Iliescu. O lectie care arata ca, in jurul unui lider, nu poate creste decat un singur partid politic, cel din care a provenit. Desi, de-a lungul erei Iliescu, mai multe partide mici au fost de partea presedintelui, doar PSD s-a dezvoltat. Celelalte fie au pierit in timp, fie au fost absorbite. Este o lectie dura, de care astazi trebuie sa tina seama toti cei care cred ca Basescu este garantia unei vieti politice democratice si pluraliste, fie ca sunt din PLD, PNG, UCM sau de aiurea. Doar PD castiga din aceasta subminare constanta a tuturor celorlalti. Adica exact partidul pe care Traian Basescu il avea in spate atunci cand se privea, in 2004, in oglinda.

Dan Sultanescu este directorul executiv al Institutului PRO