Un colt din Lipscani
Autor:
Emanuel Badescu
06.06.2008
Poate ca sintagma "strangere de inima" nu exprima exact ceea ce am simtit... Am simtit ca ma cuprinde disperarea! Aceasta perla a vechiului Bucuresti a ajuns o curte a miracolelor ocolita pana si de cersetori! Parfumul trecutului a lasat locul unui miros greu, de igrasie, pe care l-am asociat cu o duhoare de cadavru: Lipscanii au murit.
Cladirile de beton, chiar cu o arhitectura "retro" nu vor rivaliza niciodata cu vechiturile. E c a si cum s-ar distruge patrimoniul original al unui muzeu, pentru a fi expuse copiile din inox... Inconstienta si incultura in care administratia a excelat inca de pe vremea lui Kiseleff.
Totusi, comparand ulita din fotografie cu trista realitate din zilele noastre, se remarca o deosebire de cel putin o clasa. Iar consecintele acestui regres se masoara, de obicei, in pierderi incalculabile.