De neamul Badarailor

Autor: Mihai Sorin Radulescu 30.05.2008
Un mic articol pentru o familie boiereasca cu un trecut vechi, de care s-a ocupat altadata Gheorghe Ghibanescu.

Trebuie facuta mai intai distinctia dintre familia din care descindea omul politic conservator Alexandru A. Badarau - supranumit "Vulturul Moldovei" - si cea a profesorului Teodor A Badarau, director al Liceului Internat din Iasi, in fata caruia se afla bustul sau. Neamul primului era la origine - dupa cum scria istoricul amintit - unul de "razesi in satul Corlatesti la Tutova, in fata Crasnei; de acolo trec prin casatorie cu Maria fata Mutului, stranepot a(l) lui Leoa si Petru, urmasii Husului, la Carligati in Falciu si dau nastere ramurei falciene (...), iar cu Patrasco Badarau o alta ramura trece la Iasi, unde da nastere satului Badarai, format din trupul mosiei Iuganii" (in revista istorica T. Cod rescu, anul I, nr. 2, 1 nov. 1915, pp. 29-30).
Spita reconstituita de Gh. Ghibanescu porneste de la un "Badarau" de la inceputul secolului al XVI-lea, ajungand pana la generatia unui nepot de fiu al lui Alexandru A.Badarau.
O alta genealogie a familiei este redata, tot de Gh.Ghibanescu, in revista ieseana Ion Neculce (fasc. nr. 5, 1925), unde apare si descendenta - pe linie feminina - a lui Mihail Manoilescu din acest arbore.
Chestiunea mi-a fost confirmata de catre fiica sa, regretata d-na Natalia Dinu: bunica materna a cunoscutului economist, Maria Grigoreanu nascuta Badarau, era fiica clucerului Costache Badarau deputat in divanul ad-hoc, care la randul sau era fiul serdarului Niculita Badarau si al primei sale sotii, Marghiolita Tautu, din vechiul neam al Tautulestilor.
In Vidamostia de boierii Moldovei aflati in tara la 1829, publicata de Alexandru V.Perietzianu-Buzau si pe care am mai citat-o in articole anterioare, figureaza "Andiu Badarau, medelnicer, nascut in Moldova, de 47 ani, feciorul sotnicului Ionita Badarau, locuieste in Radeni, mostean"; de asemenea, "Iancu Badarau spatar" si "Costachi Badarau clucer".
In nepublicata Arhondologie a Moldovei din anii 1857 - 1858, a caimacamului Nicolae Vogoride, transcrisa tot de Alexandru V. Perietzianu-Buzau, sunt trecuti "Costachi Badarau clucer, serdar", "Mihalachi Badarau, serdar", "Nicolai Badarau, jicnicer, serdar" (B.A.R., Msse, ms.rom.4752, f.13) si "Ioan Nicolaidi Badarau, pitar" (f.23v).
Un alt izvor din epoca, lista alegatorilor din Principatul Moldovei, datand din 5 decembrie 1858, inregistra pe "spatarul Iancu Badarau, 120 galbeni venit, mosie in Pancesti si in alte districte, alegator primar districtul Romanului, plasa Siretului de sus, alegator primar districtul Vaslui, ocolul Fundurile", unde avea mosia Palanca, cu venit de 150 galbeni (Acte si documente privind Renasterea Romaniei, vol. VII, doc. 2233, p. 991). Aceeasi lista continea pe "serdarul Mihail Badarau, mosia Rudenii, alegator primar districtul Iasi" si pe "serdarul Nicolai Badarau, mosia Badarai, alegator primar districtul Iasi", stramosul lui Mihail Manoilescu.
Nicolae Badarau a avut ca frati pe Gheorghe, pe Iancu (spatar) si pe Andrei, tatal lui Alexandru A.Badarau. Acesta din urma a avut, din casatoria sa cu Eugenia Petit, trei fii: Dan, cunoscut profesor de filosofie la Universitatea din Iasi, Teodor si Mircea.
Spatarul Iancu Badarau a avut, din casatoria lui cu Profira Madarjac, un fiu, Alexandru (maior) si trei fiice: Profirita (casatorita cu inginerul Constantin V. Ionescu), Elena (casatorita Giossan) si Maria (sotia lui Nicu Badarau).
Profirita a fost soacra astronomului Gheorghe Bratu, profesor la Universitatea din Cluj, fondator si director al Observatorului Astronomic de acolo.