Posteritatea lui Ioan Axente Sever

Autor: Mihai Sorin Radulescu 25.04.2008
Astazi nu mai este la moda sa scrii sau sa vorbesti despre romanii ardeleni din secolul XIX, pentru ca risti sa intri chiar in conflict cu politica Uniunii Europene. Nu este locul aici de a dezvolta aceasta idee "subversiva", de care depind poate - nu-i asa ? - fondurile alocate de aceasta. Si totusi romanii de peste munti au privit adeseori cu speranta spre Bucuresti si nu cu complexe de superioritate, nu intotdeauna justificate.

Acestea fiind scrise, sa revenim la "genealogiile" mai mult sau mai putin cuminti care fac obiectul rubricii de fata (o rubrica cu acest titlu - dar cu articole mai lungi - este sustinuta de autorul acestor randuri si in revista Historia).
Ioan Axente Sever (1821 - 1906), tribun al romanilor ardeleni la 1848, personaj al manualelor scolare, a facut obiectul unor articole si al unei monografii. Urm asii sai au trecut muntii stabilindu-se la Turnu Severin si in Capitala. Ceea ce m-a apropiat de familia sa a fost cunostinta facuta cu un stranepot de frate, chirurg cunoscut in Bucurestiul dintre cele doua razboaie mondiale si dupa aceea, discipol al marelui chirurg Traian Nasta, doctorul Corneliu Axentie (al doilea cu acest prenume in familie). Patronimicul era scris astfel, cu vocalele "ie", la sfarsit, pentru a se individualiza.
Revolutionarul pasoptist nu a avut copii. Dupa cum scria I. Rusu-Abrudeanu in cartea sa intitulata Motii, fratele sau Ariton Axente, "fost aproape 40 de ani profesor la Turnu Severin", a avut urmatorii copii: "Cornel Axente, consilier la Curtea de Apel din Timisoara, un distins si integru magistrat, Tiberiu Axente, fost deputat si actual senator de Mehedinti, un advocat cu mare popularitate in Turnu Severin si Titu Axente, actual director al centralei bancilor populare, unde depune o ravna deosebita si inteligenta pentru prosperitatea acestei utile institutiuni" (p.398). Potrivit doctorului Axentie - fiul lui Titu Axentie si al sotiei sale Margareta nascuta Cartianu, dintr-o cunoscuta familie boiereasca din Gorj -, Ariton Axente a avut, pe langa copiii amintiti, inca pe Octavian, profesor de chimie la Liceul Lazar, Iuliu, medic veterinar, Virgiliu, actor, Aurelia, necasatorita, si Lucretia, casatorita cu Dumitru Rosianu. Tiberiu Axente - fost lider al liberalilor din Mehedinti - a avut doi fii, avand prenume foarte sui generis: se numeau "Crisu" si "Mures"... Fie mentionat faptul ca cel din urma a activat in diplomatia romaneasca de dinaintea regimului comunist.
O fiica a actorului Virgiliu Axente, Viorica, a devenit sotia unui Hargot - unul dintre numele vechi ale boierimii oltenesti din Mehedinti. Si alte casatorii indica integrarea deplina a acestei familii de ardeleni care nu si-a uitat insa obarsia. Fratele chirurgului Corneliu Axentie, Tiberiu (al doilea cu acest prenume din familie), avocat si magistrat, a avut de sotie pe Marie-Jeanne Macovei, fiica inginerului Ion Macovei, ministru al lucrarilor publice si al comunicatiilor in anul 1940. De observat cat de multe prenume de origine latina erau in familia Axente, iar faptul ca se stabilisera in antica Drobeta este poate semnificativ.
Fie mentionat si ca numele initial al familiei era "Baciu", iar localitatea de origine, satul Frana, in apropiere de Blaj, devenit astazi Axente Sever. Pasoptistul si fratii sai - Gheorghe, agricultor la Frana, Ariton, cu urmasii mai sus amintiti, Iacob, proprietarul unei fabrici de otet in Bucuresti si Anica - erau fiii lui Iacob Baciu si ai Anei Axente, al carei nume a trecut la copiii lor.