Rusia anunta ca nu-i trece prin cap sa-si retraga flota din Ucraina

Autor: Magraon Andreea 18.04.2008
Kievul aduce in discutie situatia flotei rusesti de la Sevastopol (Marea Negra) si afirma ca va incepe negocierile cu Moscova pentru retragerea acesteia de pe teritoriul tarii in contextul opozitiei Rusiei fata de intrarea Ucrainei in NATO, dar Moscova spune ca nu are deloc de gand sa plece.
Ministerul de Externe ucrainean a declarat ca discutiile privind retragerea flotei rusesti urmeaza sa inceapa in iulie. Potrivit acelorasi declaratii, in cadrul intalnirii ce a avut loc in 15 aprilie intre ministrii de externe ai celor doua state, Ucraina ar fi predat Rusiei un proiect de memorandum in care se prezentau etapele si ordinea retragerii flotei ruse din portul Sevastopol.
Rusia a negat aceste declaratii in contextul in care acordul semnat cu Kievul pentru stationarea flotei pe teritoriul ucrainean expira in 2017.
Disputa a aparut la doua saptamani de la summit-ul NATO de la Bucuresti, in care Ucraina nu a fost inclusa in Planul de Actiune pentru Aderare (MAP). Totodata a fost stabilit ca atat Ucraina, cat si Georgia vor deveni membre ale NATO dupa ce vor indeplini o serie de conditii.
Rusia este unul dintre cei mai mari oponenti ai extinderii NATO (in special a integrarii Ucrainei si a Georgiei), pe care o vede ca pe o amenintare directa la siguranta granitelor sale. Problema survine si in contextul in care NATO nu accepta pe teritoriul sau baze militare straine, drept urmare aderarea Ucrainei ar presupune ca rusii sa plece de la Sevastopol.
"Daca intram in NATO, flota rusa va trebui sa plece din Sevastopol. Daca flota rusa ramane aici, Ucraina nu poate intra in NATO", a afirmat parlamentarul Volodimir Arabadji din Crimeea.
Rusia si Ucraina au semnat la 28 mai 1997 un acord prin care flota ruseasca urma sa fie prezenta in portul Sevastopol pana in 2017.
Flota ruseasca de la Marea Negra utilizeaza centrul naval din Crimeea in baza unui tratat care ii permite Rusiei sa foloseasca facilitatile Ucrainei pentru aproximativ 100 de milioane de dolari pe an, suma pe care Moscova o plateste cu resurse energetice. Pe langa navele de lupta si submarine, flota rusa din Marea Neagra are o intreaga infrastructura proprie in Sevastopol. Are spital si doctori proprii, propriile scoli si uneori propriile magazine.
Saptamana trecuta presedintele Comisiei pentru CSI din cadrul Dumei de Stat, Aleksei Ostrovski, a declarat ca Rusia ar putea pretinde Crimeea daca Ucraina ar fi admisa in NATO. Inca din 1991, dupa destramarea Uniunii Sovietice, Crimeea a cerut independenta fata de Ucraina. In referendumul din 1994 populatia a cerut autonomia peninsulei si relatii mai stranse cu Rusia.
Acest conflict a aparut la o zi dupa ce presedintele rus Vladimir Putin a cerut Guvernului sa stabileasca relatii apropiate cu Abhazia si Osetia de Sud, regiunile separatiste ale Georgiei. Decizia presupune recunoasterea de catre Moscova a entitatilor juridice inregistrate in cele doua regiuni, care si-au declarat independenta de Georgia in urma razboiului din anii '90.
"Guvernul rus este instruit sa coopereze cu autoritatile de facto din Abhazia si Osetia de Sud, inclusiv organizarea unei cooperari comerciale, economice, sociale si stiintifice", a precizat Ministerul de Externe intr-un comunicat.
Georgia a acuzat Moscova ca incalca dreptul international si echivaleaza cu o legitimare a unei "anexari de facto" a acestora. De asemenea, ea a cerut Rusiei sa anuleze orice plan de a intari relatiile cu cele doua regiuni si a amenintat cu boicotarea Jocurilor Olimpice de iarna din 2014 de la Soci, din sudul Rusiei. Aceasta intentie a Rusiei nu poate fi "considerata de partea georgiana decat ca o legitimare a procesului de anexare de facto care are loc in doua regiuni ale Georgiei", a afirmat ministrul georgian de externe, David Bakradze.
De teama unui precedent Kosovo, pe care liderii occidentali l-au negat in diferite randuri, Uniunea Europeana si NATO au reactionat imediat la decizia Rusiei de a intari relatiile cu cele doua provincii separatiste.
Referindu-se la "decizia unilaterala" a Rusiei, Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa, Javier Solana, a declarat ca blocul comunitar a sustinut intotdeauna integritatea teritoriala a Georgiei.
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a declarat la randul sau ingrijorat de decizia Rusiei si a calificat gestul ca pe o incalcare a suveranitatii Georgiei.