Lili de lavanda

Sa te fi plimbat la brat cu Nutzi Acontz pe Pont Neuf, sa fi luat premiul Anastase Simu la Salonul bucurestean din 1930, iar dupa 90 de ani sa ai abonament la revista 22, acestea sunt stop-cadrele unei lungi existente de pictorita: Lili Pancu (n.1908), eleva a Ceciliei Cutescu-Storck.

Cu chip de Gelsomina argintie la senectute, dar strunjita ca un nud tonitzian in albumul cochetariei ei interbelice, artista a trait cu discretie printre noi pana in saptamana Pastelui a anului 2006. Lili Pancu a fost una dintre femeile cu profesie artistica, dintre cele care au trait modernitatea interbelica bucuresteana cu bunacuviinta a unei familii de magistrati de provincie. Aproape centenara, pictorita a locuit si a lucrat sapte decenii in casuta ei de pe strada Victor Manu, cu peretii plini de imagini din excursiile ei de documentare. Ara ta fotografii de noapte ale Turnului Eiffel din 1937, facute de sotul sau, Marius Georgescu, inginer la Malaxa. Dar mai spectaculoase erau mapele ei de schite si guasele care au rezultat din tarziile voiaje europene ale artistei - absolut picaresti caci a calatorit, septuagenara fiind, cu trenul, de una singura -, atunci cand nu mai erau suspiciuni ca se raporteaza inca un "exil" la U.A.P.
Lili Pancu a avut cam doua expozitii personale intr-un deceniu, incepand cu 1936. Familia ei picturala autohtona ii circumscrie, pe langa Acontz si M.W. Arnold, pe Vasile Popescu, Michaela Eleutheriade sau Lucia Dem. Balacescu. A expus dupa 1990 alaturi de alti seniori ai artei romanesti la galeria Apollo, iar dupa moarte, tot mai multe lucrari semnate Lili Pancu fac deliciul saptamanal al caselor de licitatie bucurestene. Tonicitate acolo unde prejudecata te conduce spre vetust si perimat.
Delicata senzualitate cu care Lili Pancu a practicat pictura contine acel spor de joie de vivre al lumii interbelice, al fiintei copilarite in Belle Epoque, spor rezistent chiar la doua razboaie mondiale. Ca un evantai gasit intact in cufarul de calatorie al bunicii, cartoanele intimiste ale artistei produc acum o boare racoroasa, cu duh de lavanda. Sunt naturi statice foarte putin scenografiate - mai mult un instantaneu de interior -, sau notatii de calatorie. Fie ca este vorba despre o manastire bucovineana , despre un targ lapusan sau despre o rapa andaluza, pictorita cir-cumscrie motivul pictural cu un freamat de ecou dufynian, adica cu suplete si vioiciune. Lili Pancu are si ea o serie de scene de concert ca si maestrul "Vietii in roz". Artista grafiaza culoarea peste limitele desenului in caligrama. Este o pictura vaporoasa, pe un decor rezumat al realitatii optice, cu o tusa care nu acopera cu sarg suprafata. Apoi pictorita prefera varianta de seva fructifera a culorilor (citronuri de violet, verde, ciclam), cu rezolvari grafice de negruri vargate cu alb. Pictura "lasata in Vatra Luminoasa a secolului XX" de catre Lili Pancu vine spre noi cu o lectie de gratie conservata prin modestie.