Din elita politica liberala: familia Stoicescu

Autor: Mihai Sorin Radulescu 29.02.2008
Nu incetez sa constat - cu tristete - cat de putin cunoscuta este societatea romaneasca de catre ea insasi. Cate familii, cate personalitati, cate nume si cate filiatii din trecut isi asteapta inca studiosii si aceasta inca pentru multe generatii de acum incolo.
In episodul de astazi al acestei rubrici - care numara deja cativa ani -, o serie de date despre o familie originara din Ploiesti, care ar putea fi poate incadrata in notiunea de "mare burghezie". Este de facut diferenta intre aceasta familie Stoicescu - ce a numarat doi juristi ilustri - si o alta din care provenea, de asemenea, un practician al dreptului, avocatul Constantin (zis Coty) Stoicescu, devenit ministru de justitie la inceputul anilor ?40.
De observat faptul ca un membru al familiei Stoicescu, avand acelasi prenume, ocupase si el in cabinete liberale din jurul anului 1900, functia de ministru de justitie, precum si portofoliile Lucrarilor Publice si Externelor. Str anie coincidenta. Liberalul Constantin I. Stoicescu avea o sora Elisaveta (zisa Vatica), decedata in varsta de 26 de ani, fosta casatorita cu Tanescu, proprietarul primei mori mecanice din Ploiesti. Din casatoria lor s-au nascut doua fiice, Margareta (casatorita cu Nicolae Hogas, farmacist la Ploiesti, fratele scriitorului Calistrat Hogas), Eugenia (casatorita Ionescu) si un fiu, necasatorit. Constantin I. Stoicescu locuia intr-o casa boiereasca de pe strada Batistei, aflata acolo unde astazi se gaseste Hotelul Intercontinental. Stapanea o mosie la Baneasa, pe locurile unde avea sa fie amenajat Hipodromul. Din casatoria sa cu Josefina San Marin s-au nascut doi fii care au facut cariere interesante, asemenea tatalui lor. Josefina San Marin provenea dintr-o familie de mari negustori bucuresteni, al carei nume deriva din "san Marin" - vechiul slavonism "fiul lui Marin". Exista si astazi un impozant cavou la cimitirul Bellu care are pe fatada sa numele bogatilor frati San Marin.
Fiii lui Constantin I. Stoicescu au fost, asadar, Constantin, necasatorit, profesor de drept roman si George-Rene, diplomat. Calitatea de rector al Universitatii bucurestene (a doua jumatate a anilor '30) face ca in Muzeul Universitatii sa existe, la loc de cinste, bustul profesorului Constantin C. Stoicescu, figura venerabila a invatamantului juridic romanesc de altadata. Fie amintit faptul ca locuia pe strada Xenopol colt cu strada Columb, intr-o casa care mai exista si astazi. Fratele sau George locuia pe Aleea Alexandru, atunci cand nu era in misiune diplomatica. La Paris, unde a lucrat la legatia Romaniei, si-a gasit si partenera de viata, Yvonne Seydoux (1893 - 1973), cu care a avut o fiica, Liline (care a lucrat la Oficiul pentru refugiati din capitala Frantei), casatorita cu Petre Zapisescu. Familia Seydoux, originara din cantonul Fribourg, in Elvetia, numara bancheri si ambasadori ai Frantei, incuscrindu-se cu multe familii din marea burghezie franceza, precum Schlumberger, Peugeot s.a.
Cercetand documente din arhiva Ministerului de Externe privitoare la relatiile nipono-romane in perioada interbelica, am constatat existenta multor rapoarte semnate de George Stoicescu, ministru plenipotentiar al Romaniei la Tokio. Este vorba insa de un alt personaj decat diplomatul amintit mai sus, cu care era var primar. Paralelismul intre cei doi George Stoicescu este surprinzator: si cel din Japonia a fost in misiune la Paris, si el a fost casatorit cu o frantuzoaica dintr-o familie renumita: Simone de Caillavet. Dupa divortul de George Stoicescu, ea s-a recasatorit cu Andre Maurois.