Obsteasca Adunare

Oricat ar parea de ciudat, institutiile si instrumentele sistemului democratic au fost insamantate in pamantul moldo-valah de catre stapanirea rusa, indata dupa Pacea de la Adrianopole, adica din 1829.

Daca a fost sau nu vorba despre un experiment, tinand seama ca in Rusia regimul era autocratic, nu stim si probabil ca nu vom sti niciodata. Important pentru istoria romanilor este ceea ce s-a instituit dupa 1829. Ma refer la Obsteasca Adunare si la redactarea Regulamentului Organic, prima constitutie romaneasca. Romaneasca si nu ruseasca, desi toate punctele si etapele redactarii au fost controlate si amendate de guvernul de la Sankt Petersburg. Comisiile de redactare de la Bucuresti si Iasi au fost romane, conducatorii lor fiind Barbu Stirbei si Gheorghe Asaki. Act ul aditional, in speta actul condamnabil inserat la finele Regulamentului si care stipula protectoratul rus a fost scris si impus de rusi. Sedintele comitetului de redactare s-au tinut in casa Ghica de pe Podul Mogosoaiei. In ceea ce priveste Obsteasca Adunare, aceasta isi tinea sedintele pe Dealul Mitropoliei, in fosta staretie mitropolitana, reamenajata. Presedintele oficial, dar si onorific al Adunarii era mitropolitul Tarii Romanesti, cum remarcam si in acest excelent desen executat de Auguste Raffet in 1837, cand l-a insotit pe printul ruso-italian Demidoff in calatoria spre Rusia. Este o sedinta in care se dezbatea adaugirea incriminata de patrioti privitoare la protectoratul rus, care va declansa peste un deceniu miscarea pasoptista.