Soseaua Jianu

In urma cu doua veacuri, bucurestenii obisnuiau sa petreaca ziua de odihna lasata de Dumnezeu in afara orasului. Proprietarii locurilor de odihna nu le pretindeau bani, insa veneau negustorii si lautarii, oaspeti care faceau ca petrecerea sa fie costisitoare. Era un lucru stiut, din care pricina petrecaretii nu veneau cu punga goala.
In partea de nord a orasului, intre doua balti de pe cursul raului Colentina, se afla o gradina, o padurice de tei care, de armindeni, raspandea un parfum imbatator. De altfel, atractia acestui parfum prefacuse petrecerea de armindeni intr-un obicei care se prelungea pana la venirea toamnei. Bineinteles, obiceiul a creat la randul sau un drum ce se oprea in Capul Podului, Piata Victoriei de astazi. Drumul, ce unea Capitala cu Gradina Bordei - fiindca despre ea este vorba - s-a numit multa vreme Soseaua Jianu. Cum o vedem in aceasta fotografie, avea aspectul unui drum de tara, doar in partea dinspre Soseaua Kiseleff, amenajata de peisagistul Meyer, creatorul Cismigiului, fiind mai civilizat. Civilizarea a venit odata cu parcelarea Parcului Filipescu si cu lucrarile de amenajare urbana din anii domniei lui Carol al II-lea, cand soseaua a fost innobilata de inaltarea superbului monument inchinat eroilor aviatori, monument executat in bronz dupa proiectul Lidiei Kotzbue. De la acest monument i se trage si numele actual: Bulevardul Aviatorilor.