Trecerea interzisa!
Autor:
Dan Radu Stanescu
08.02.2008
Pe masura ce era tot mai putin de ascuns, iar mizeria devenea strigatoare la cer, usile baricadate se inmulteau, iar volumul secretelor crestea in proportie inversa cu productia de bunuri (sau de rele, cum spunea un hatru).
Te plimbai, de pilda, printr-o padurice si gaseai spanzurat de un copac singuratic un panou cu "Fotografiatul interzis!". Te uitai in drepta si-n stanga si te intrebai, pe de o parte, de ce ar fi interzis sa tragi in poza tocmai copacelul acela chircit, iar pe de alta, cine ar avea poznasa idee de a fotografia asa ceva. Evident, orice interdictie starneste o curiozitate in plus, asa ca te apucai sa cutreieri prin jur, ca sa afli misterul.
Vorbesc de lucruri trecute, dar boala secretului nu a disparut si nici placerea unora de a se dosi in spatele unor interdictii. O gramada de responsabili, mai mari sau mai mici, regreta profund si acum adoptarea unor norme referitoare la transparenta si la liberul acces la informatie. Chiar daca sunt din generatii mai noi, multi oameni prefera culcusul secret al interdictiei. Si sunt gata oricand sa mai inventeze una.
Treceam zilele trecute pe un trotuar devenit o cararuie minuscula din cauza masinilor parcate de-a valma. Colac peste pupaza, niste lucratori incepusera sa sape un sant care limita si mai mult posibilitatea de a te strecura. O femeie mai plinuta si-a rostit cu voce tare indignarea, dar a fost pusa la punct de seful echipei: "Strazile nu sunt facute pentru grasi". Poftim de vezi!