Piata pestelui intra sub zodia finantarilor de la Uniunea Europeana

Autor: Cristina Stoian 24.07.2008
Consumul si productia de peste are un potential major in Romania, in conditiile in care producem anual 20.000 de tone de peste, iar consumul anual pe cap de locuitor este de 5,5 kg, fata de media din Europa, de 20 kg/cap de locuitor.
In plus, companiile din acest sector au din 2008 posibilitatea de a accesa finantare de la Uniunea Europeana de 50 de milioane de euro anual.
"Productia merge in mare parte pe piata interna, dar nu acopera decat aproximativ 30% din necesarul de consum, restul fiind completat de importuri", a spune Iosif Lengyel, care detine cea mai mare pastravarie din Romania, prin compania Blapis. Lengyel a cumparat in 1999 o ferma de stat in ruina in locul careia a construit o fabrica de prelucrare cu doua milioane de euro.
"Credeam ca piata romaneasca nu se va dezvolta intr-un ritm atat de intens incat sa pot vinde tot ce produc si prelucrez, dar intre timp s-a dezvoltat comertul modern foarte repede, iar oamenii au inceput sa consume din ce in ce mai mult. Asa se face ca retailerii au inceput sa importe 70% din cauza lipsei de productie", explica Lengyel. Capacitatea de productie a companiei Blapis, care detine impreuna cu Romsilva aproximativ 70% din piata, este de 300-400 de tone anual.
"In momentul in care vom ajunge la supra-productie voi incepe sa prelucrez in fileu afumat si in fileu congelat, dar am nevoie de un buget de peste un milion de euro", anunta Lengyel. Pe viitor, producatorul vrea sa-si exporte produsele, dar asta ar presupune o productie mult mai mare decat are in prezent.
"Am mai avut tentative de a iesi pe piata externa, dar mi-au cerut 20 de tone de fileu pe luna. Asta presupune 50 de tone de productie, care nu exista deocamdata, dar care in maxim doi ani va fi cu siguranta", recunoaste Lengyel.
In prezent, piscicultorii romani primesc intre 3,5 euro si 4 euro pe kilogram, un pret mai mare decat cei din afara, care il vand cu 2 euro/kg. "Avem pretul aproape dublu, dar si costurile sunt mai mari, pentru ca se importa furajul. Datorita pretului ridicat, profitul unui piscicultor poate fi de pana la 40%", spune Iosif Lengyel.
Tendinta, in ce priveste consumul, se indreapta spre pestele scump, iar Lengyel urmeaza trendul, dezvoltandu-si in continuare si ferma de sturion.
"La ora actuala am 3.000 de bucati mari care vor fi pentru caviar, dar asta inseamna foarte multi bani pe care majoritatea intreprinzatorilor nu au de unde sa ii faca rost. Pentru a produce caviar trebuie sa astepti in medie 10 ani, iar asta presupune o activitate colaterala care sa sustina aceasta cheltuiala", calculeaza Lengyel.
Incepand din 11 august, sectorul piscicol poate aplica proiecte in cadrul Programului Operational pentru Pescuit, lansat de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), prin care poate beneficia pana in 2013 de fonduri publice nerambursabile in valoare de 307 mil. euro.
Pentru anul acesta, cele mai multe fonduri, in valoare de 24 mil. euro, adica 49% din totalul pentru 2008 de 49 mil. euro, sunt destinate investitiilor in procesare si marketing. Si pentru investitiile in acvacultura sunt pusi la dispozitia piscicultorilor 8,9 mil. euro, adica 18% din investitiile totale.
"Cele mai multe proiecte vor viza tehnologia. Multi vor sa importe modelul occidental, adica tehnologie in circuite inchise, ecologice, in spatii de jumatate de hectar, care sa produca multe tone de peste. Comisia Europeana va sustine Romania, pentru ca are tot interesul sa-si vanda produsele, toata tehnologia venind din tari ca Germania sau Danemarca", spune Lengyel
Fondurile vizeaza triplarea productiei de peste si cel putin dublarea consumului de peste, investitiile in publicitate si marketing fiind de aproximativ sase milioane de euro. In prezent sunt aproximativ 450 de ferme piscicole licentiate, dar programul sustine si crearea fermelor de la zero. "Beneficiarul depune dosarul la filialele ANPA care fac verificarea conformitatii cererii de plata si verificarea eligibilitatii dosarului, realizeaza vizita in teren, si transmite cererea de plata la centrele regionale ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Aici se va realiza verificarea documentelor din punct de vedere financiar si se vor elibera certificatele de plata pentru dosarele eligibile. Aleatoriu, 5% din beneficiari sunt reverificati", explica Teodor Bate, director general adjunct al APDRP.
Programul are o sectiune speciala si pentru Delta Dunarii, zona pentru care s-au alocat 100 mil. euro din bugetul total, iar proiectele pot fi depuse din toamna.
"Aceasta zona, in care locuiesc aproape 14 milioane de oameni, traieste in mare parte din pescuit. Programul este menit sa ofere populatiei, dar si autoritatilor locale posibilitatea diversificarii activitatilor. Vom trimite consultanti pentru a ajuta la crearea de proiecte care sa vizeze dezvoltarea acvaculturii, turismul specific, dar si punerea in valoare a stufului, de exemplu", a explicat Dacian Ciolos, ministrul agriculturii.
Din totalul fondurilor alocate prin intermediul Programului Operational pentru Pescuit, 230 de milioane de euro sunt fonduri europene, reprezentand 75% din suma, iar 77 de milioane de euro sunt bani de la bugetul de stat. Proiectele pot fi acoperite in proportie de 60% de finantarea publica.