300.000 de straini i-ar putea inlocui pe romanii plecati la munca in alte tari

Autor: Liviu Florea 08.08.2008
Locul de munca lasat gol de romanul care a plecat sa-si gaseasca implinirea profesionala in alte tari va fi luat in viitorul apropiat de muncitori din China, Bangladesh, Republica Moldova, Ucraina sau Vietnam.

Deocamdata, numarul muncitorilor straini de pe piata locala este destul de mic - putin peste 65.000, dar analistii apreciaza ca, pe termen mediu, circa 300.000 de imigranti ar putea ocupa posturile lasate neacoperite de autohtoni.
"Peste 5 ani este posibil sa existe o oarecare influenta a strainilor pe piata fortei de munca din Romania, pentru ca tendinta angajatorilor este de a aduce personal din afara. Este probabil sa vina 200.000 - 300.000 de straini, dar acestia vor fi dispersati pe tot cuprinsul tarii si in domeniile neocupate", apreciaza analistul economic Eugen Radulescu.
Deja, in Capitala, muncitorii din Republica Moldova au inceput sa fie din ce in ce mai vizibili in sectorul constructiilor, in timp ce firmele din industria textila au apelat la "Croitorul lumii" - China sau alte state din zona asiatica pentru forta de munca.
"Nu este exclus ca in cativa ani sa vedem 200.000 - 300.000 de straini pe piata fortei de munca din Romania. Cred ca ONG-urile, institutiile guvernamentale si alte organizatii ar trebui sa le facilitize accesul pe piata locala, pentru a nu deveni un factor perturbator pentru autohtoni. Adica, sa-i ajute sa treaca peste problemele de adaptare eventual prin construirea sau macar amenajarea unor spatii religioase", spune Bogdan Baltazar, consultant financiar.
Deocamdata, numarul strainilor de pe piata locala a fortei de munca este extrem de redus. Anul trecut au fost eliberate aproximativ 5.500 de autorizatii de munca, chiar daca Guvernul a aprobat eliberarea a 12.000. "Cei mai multi straini lucreaza in constructii, productie, servicii, comert, sportiv, bancar si jocuri de noroc", spune Mihaela Martescu, purtator de cuvant al Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI).
La sfarsitul lui 2007 aveau resedinta permanenta in Romania un numar de 6.454 cetateni straini si resedinta temporara 43.786 cetateni straini. La finele lunii martie, in baza de date a ORI erau inregistrati un numar de 65.224 de cetateni straini cu drept de sedere, in timp ce in perioada similara a anului trecut erau inregistrati 52.161 de cetateni straini. Statele din care provin cei mai multi straini care au obtinut permis de munca in Romania sunt Turcia, China si Republica Moldova. In acest an, ORI a fost autorizat sa elibereze 10.000 de permise noi de munca pentru cetatenii straini care vor sa lucreze aici.
Asadar, forta de munca straina incepe sa-si faca loc printre conationali. O situatie fireasca, in conditiile liberei circulatii inter-tari. Astfel, daca romanii aleg sa mearga la munca in Spania sau Italia, pe salarii mai mici decat localnicii, dar mult mai mari decat in tara, acest lucru este valabil si pentru strainii care doresc sa lucreze in Romania.
Un roman care pleaca sa munceasca in agricultura in Spania poate castiga intre
650 si 1.200 de euro, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in timp ce in tara poate lua de cinci ori mai putin (circa 240 de euro). La fel, in Romania, salariul mediu net in industria confectiilor este undeva la 300 de euro, de cel putin cinci ori mai mult decat in Bangladesh.
"Ne confruntam cu o noutate fireasca, prin care au trecut si alte tari. Pe termen mediu, strainii de pe piata autohtona a fortei de munca contribuie la cresterea salariilor, pentru ca acopera deficitul de personal existent", spune Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata.
Deja cei 4,7 de milioane de angajati din Romania nu mai sunt suficienti pentru acoperirea necesarului de personal de pe piata fortei de munca, iar alternativa aducerii fortei de munca din strainate pare sa fie cea mai la indemana pentru angajatori.
"Avem tot interesul sa aducem muncitori straini pentru ca ne acoperim deficitul de personal. Mai mult, daca romanii care lucreaza in Italia contribuie cu cateva miliarde de euro la PIB-ul local, de ce nu am avea si noi aceeasi soarta?", spune Bogdan Baltazar.
In tarile cu experienta in importul de forta de munca ieftina au fost nenumarate discutii privind impactul economic al imigrantilor. Una dintre ingrijorari a fost faptul ca aducerea strainilor, pe salarii mai mici decat cele ale localnicilor, poate avea influente asupra salariului muncitorilor autohtoni.
"Salariile vor creste in continuare, dar nu aceasta e problema, ci faptul ca nu exista o corelare intre cresterea salariilor si avansul productivitatii", mentioneaza analistul economic Eugen Radulescu.
La randul sau, Baltazar considera ca strainii care ar veni sa lucreze in Romania ar exercita o presiune importanta asupra salariilor localnicilor, care au crescut foarte mult si "poate nejustificat in ultimul timp". El a adaugat ca venirea strainilor va conduce la competitie.
"In cazul acelora care vor alege sa stea in somaj decat sa munceasca pe salarii comparabile cu cele ale strainilor, adica mai mici, ar trebui sa se ia anumite masuri prin care sa fie fortati sa lucreze. De exemplu, daca se constata ca un roman a refuzat consecutiv doua locuri de munca fara un motiv intemeiat, sa nu i se mai acorde banii din somaj", a spus consultantul.
Venirea strainilor, dar si a romanilor va rezolva o parte din probleme, dar ar putea crea altele. Astfel, economia locala ar putea avea de suferit din cauza faptului ca nu ar mai fi alimentata cu banii trimisi in tara de muncitorii romani din strainatate, iar iesirile de capital ar putea creste in conditiile in care strainii, la randul lor, vor trimite bani acasa.

Cum e acum
La finele lunii martie, in baza de date a Oficiului Roman pentru Imigrari erau inregistrati un numar de 65.224 de cetateni straini cu drept de sedere.
Cei mai multi straini lucreaza in constructii, productie, servicii, comert, sportiv, bancar si jocuri de noroc.
Statele din care provin cei mai multi straini care au obtinut permis de munca sunt Turcia, China si Republica Moldova.
Printre firmele care au adus muncitori straini se numara Steilmann, Wear Company, santierului naval Daewoo, Nokia, Bechtel.