Indicele Dow Jones, cel mai sever declin din ultimele doua decenii dupa respingerea planului de salvare a pietelor

Autori: Magraon Andreea , Vlad Popescu 30.09.2008

Drept consecinta imediata, Indicele Dow Jones, alcatuit din actiunile principalelor companii industriale americane, a scazut cu 778 de puncte, cea mai mare scadere din istoria sa. De asemene, bursele din Europa au inregistrat pierderi in deschiderea sedintei de ieri, iar cele asiatice au incheiat ziua la minime record.

Desi cu o zi inainte de votul de luni, reprezentantii Congresului SUA si cei ai administratiei anuntasera un acord preliminar privind planul de stabilizare, documentul a fost respins cu 228 de voturi "impotriva" si 205 "pentru". Din numarul total de membri ai Camerei Reprezentantilor (435), 95 de democrati (care detin majoritatea in Congresul SUA) si 113 republicani au votat impotriva documentului.

"Americanii au respins planul si acum Congresul a facut la fel", a declarat republicanul Mike Pence dupa anuntul rezultatului votului.

Declaratiile congresmanului vin pe fondul publicarii unui sondaj saptamana trecuta al Bloomberg / Los Angeles Times care arata ca 55% dintre americani se opun folosirii banilor contribuabililor pentru a salva Wall Street-ul, numai 31% fiind in favoarea acestui lucru.

Amploarea crizei de pe pietele financiare a fost cu atat mai mare cu cat cu o zi inainte de votul negativ din Camera Reprezentantilor o serie de banci aflate in colaps au fost salvate. Wachovia, a patra banca din SUA ca marime, a fost cumparata de Citigroup.

In Europa, creditorul ipotecar din Marea Britanie Bradford&Bingley a fost nationalizat, banca olandezo-belgiana Fortis a fost trecuta in proprietatea statului, iar creditorul Hypo Real Estate a primit un imprumut de urgenta de la guvernul german.

Presedintele american George W. Bush, care se declarase optimist cu o zi inaintea votului, a spus ca este "foarte dezamagit" de rezultatul votului. De asemenea, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, arhitectul planului de salvare a economiei, a declarat ca "va folosi in continuare toate instrumentele disponibile pentru a proteja" economia.

Republicanii au dat vina pe discursul "partizan" al presedintelui Camerei Reprezentantilor, Nancy Pelosi, pentru esecul votului. Pelosi a declarat ca "politicile economice esuate ale lui Bush" stau la baza crizei din SUA.

Democratii au respins insa aceasta ipoteza. "Pentru ca o persoana le-a ranit sentimentele, ei au decis sa faca rau tarii. Acest lucru nu e plauzibil", a declarat democratul Barney Frank.

Membrii Camerei Reprezentantilor se vor intalni din nou maine, alt vot nefiind programat inainte de sfarsitul saptamanii, conform BBC.

Pentru a trece in Camera Reprezentantilor, proiectul de salvare a economiei are nevoie de anumite schimbari, sunt de parere analistii. Republicanii din Camera Reprezentantilor au de gand sa ceara in continuare un program de asigurare obligatoriu pentru instrumentele financiare bazate pe ipoteci. Acestia vor mai incerca sa ceara bancii centrale americane sa stabileasca valoarea reala a activelor neperformante, sunt de parare analistii. Grupul republican face de asemenea lobby pe langa Casa Alba pentru acordarea unui mai mare rol de control al sistemului financiar agentiei care garanteaza depozitele (FDIC - Federal Deposit Insurance Corporation). Cu toate acestea, expertii comenteaza ca democratii nu ar sustine asemenea masuri. Democratii care au votat impotriva planului de salvare au criticat dur documentul.

"Nu exista niciun motiv pentru care noi ar trebui sa-l salvam pe George W. Bush. Nu cred ca exista cineva care sa se implice, pentru ca e imposibil sa vinzi asa ceva alegatorilor", a spus membrul democrat al Camerei Reprezentantilor, Emanuel Cleaver.

Altii au cerut republicanilor sa-si asume responsabilitatea pentru esecul votului. "Faptul este ca 60% din grupul democratilor au votat proiectul, chiar daca este o lege republicana. Sunt multe lucruri din aceasta lege care nu ne plac, dar am luat atitudine in favoarea ei pentru ca este cel mai responsabil lucru care trebuia facut", a declarat David Obey.

Toate sperantele au fost puse acum in mainile senatorilor, care vor incerca sa salveze documentul propus de administratia Bush, cel mai devreme azi, cometeaza Bloomberg.

"Nu vor schimba total planul. Ii vor aduce mici schimbari inainte de a vota", a declarat Pete Davis, presedinte al Davis Capital Investment Ideas in Washington, care a discutat cu liderii Senatului si ai Camerei Reprezentantilor.

"Nu avem de gand sa plecam de aici fara sa rezolvam problema", a declarat senatorul democrat Christopher Dodd.

Principalii indici ai bursei de la New York au inregistrat luni scaderi istorice, de 7%-9,1%, din cauza intensificarii temerilor investitorilor in legatura cu situatia economica, dupa ce Camera Reprezentantilor a respins planul de stabilizare a sistemului financiar. Indicele Dow Jones, alcatuit din principalele companii industriale americane, a scazut luni cu 778 de puncte, respectiv 6,98%, la 10.365,45 puncte. Acesta este cel mai mare declin procentual de la prabusirea bursei din 1987 si cea mai importanta pierdere ca numar de puncte a acestui indice din istoria Wall Street.

Indicele S&P 500 a avut, de asemenea, cea mai slaba sedinta de tranzactionare din ultimii 21 de ani, scazand cu 8,79%, respectiv 106,59 puncte, la 1.106,42 puncte.

Totodata, indicele bursei electronice de pe Wall Street, Nasdaq Composite, care cuprinde principalele companii din sectorul high-tech, a scazut cu 199,61 puncte, sau 9,14%, la 1.983,73 puncte, cea mai slaba zi de la spargerea "bulei" internetului, in aprilie 2000. Actiunile Apple au scazut cu 18%, urmate de cotatia Google, care a pierdut 11,6% dupa ce a atins minimul ultimilor 2 ani in timpul sedintei. In acelasi timp, indicele serviciilor financiare a inregistrat o scadere de 16%, determinata de declinul Bank of America cu 17,6% si cel al Goldman Sachs, cu 12,5%.

Esuarea initiativei guvernului de a sprijini piata financiara a panicat investitorii, deja nelinistiti de stirile de luni privind preluarea bancii Wachovia, una dintre cele mai mari institutii de profil din SUA, de catre Citigroup. In acelasi timp, investitorii privesc cu ingrijorare spre problemele bancilor din Europa. Astfel, acestia au vandut masiv actiuni pe Wall Street, cautand refugiu in obligatiuni guvernamentale, considerate stabile si eficiente pe termen lung. Indicele VIX (Chicago Board Options Exchange Volatility Index), principalul barometru al Wall Street pentru increderea si teama investitorilor, a inregistrat luni un salt istoric de 39%, la 48,4 puncte, aproape de maximul ultimilor sase ani, si a inchis la 46,72, stabilind un nou record de final de sedinta. In plus, pietele de creditare au ramas paralizate, desi marile banci centrale ale lumii pompeaza constant zeci de miliarde de dolari pentru asigurarea de lichiditate, in incercarea de a incuraja imprumuturile interbancare.

Valutele economiilor din Europa Centrala si de Est au inregistrat marti scaderi importante, dupa ce Camera Reprezentantilor a respins programul de salvare a sectorului financiar american, iar investitorii s-au orientat catre plasamente cu risc scazut. Zlotul polonez a scazut cu 0,9%, la 3,41 zloti/euro, in timp ce coroana ceha a pierdut 1% fata de sfarsitul zilei precedente, plasandu-se la 24,79 coroane/euro.

Forintul ungar a inregistrat un declin de 0,2%, la 234,04 forinti/euro, iar dinarul sarbesc si kuna croata au scazut cu 0,13%, respectiv 0,06%. Leul se tranzactiona la 3,742 lei/euro la aceeasi ora, cu 1,03% sub nivelul de la incheierea sedintei de luni, cel mai abrupt declin din regiune.

Camera Reprezentantilor de la Washington a respins luni programul de salvare a sistemului financiar, propus de administratia Bush. Planul presupune infiintarea unui fond guvernamental, finantat cu 700 miliarde de dolari de la bugetul de stat, care sa preia datoriile acumulate de institutiile de credit americane in urma crizei financiare. Banca Nationala a Romaniei a publicat luni o rata de referintade 3,7028 lei/euro, nivelul maxim al ultimelor sase luni.

In acelasi timp, informatia privind respingerea planului guvernului american a generat o continuare a declinului pretului petrolului. Acesta a scazut marti cu 2,5 $, sub 94 $ pe baril, continuand declinul de aproape 10% de luni. Ingrijorati de volatilitatea ridicata, investitorii au parasit pietele de capital si de marfuri prin vanzari masive, cautand refugiu pe pietele de obligatiuni guvernamentale, cu riscuri scazute.

Pretul petrolului destinat pietei americane, cu livrare in noiembrie, a scazut cu 2,5 $ pana la 93,87 $/baril. Luni, cotatia barilului a pierdut 10,52 $, cea mai puternica scadere zilnica din 23 aprilie 2003. Pretul titeiului Brent, de referinta la bursa de la Londra, a scazut intr-un ritm similar, cu 2,5 dolari, la 91,48 $/baril. Barilul s-a depreciat cu peste 35% fata de maximul istoric de 147 $, atins la mijlocul lunii iulie, pe fondul temerilor ca instabilitatea economiei globale ar putea conduce la scaderea cererii de combustibil din partea marilor consumatori, precum Statele Unite.

EFECTELE RESPINGERII PLANULUI

Bursele americane au suferit cele mai importante pierderi din ultimii 20 de ani, dupa ce Camera Reprezentantilor a respins planul administratiei Bush de salvare a economiei
Principalii indici ai bursei de la New York au inregistrat luni scaderi istorice, de 7%-9,1%, din cauza intensificarii temerilor investitorilor in legatura cu situatia economica
Indicele Dow Jones, alcatuit din actiunile principalelor companii industriale americane, a scazut cu 778 de puncte, cea mai mare scadere din istoria sa.
Indicele S&P 500 a avut, de asemenea, cea mai slaba sedinta de tranzactionare din ultimii 21 de ani, scazand cu 8,79%, respectiv 106,59 puncte, la 1.106,42 puncte.
In acelasi timp, indicele serviciilor financiare a inregistrat o scadere de 16%, determinata de declinul cotatiei Bank of America cu 17,6% si cel al Goldman Sachs, cu 12,5%.
Actiunile bancilor europene au continuat sa scada, investitorii indepartandu-se de piata financiara Royal Bank of Scotland a pierdut 8%, UniCredit a avut un declin de 5,4%, BNP Paribas a coborat cu 2,9%, iar Deutsche Bank s-a depreciat cu 3,1%.
La Moscova, tranzactiile bursiere au fost suspendate imediat dupa deschiderea sedintei, autoritatile incercand sa evite noi vanzari masive de actiuni din cauza crizei din SUA.
In cele cateva secunde de tranzactionare de marti, cotatia celui mai mare producator de gaze naturale din lume, Gazprom, a scazut cu 7,8%.
Indicele VIX, principalul barometru al Wall Street pentru increderea si teama investitorilor, a inregistrat luni un salt istoric de 39%, la 48,4 puncte, aproape de maximul ultimilor sase ani.
Piata japoneza fost dominata atat de scaderile bancilor, cat si de cele ale principalilor exportatori, printre care Sony (-6,5%), Canon (-6,1%), Honda (-3,7%) si Toyota (-4,6%).

PREVEDERILE PLANULUI PAULSON

Administratia Bush incearca sa obtina din partea Congresului acordul de a achiztiona instrumente financiare riscante bazate pe ipoteci in valoare de 700 mld. dolari (485 mld. euro) si detinute de investitorii institutionali aflati in dificultate.
Planul - conceput de secretarul Trezorerie, Hery Paulson - este menit sa reduca riscul unui inghet complet al pietei de creditare, ce ar aduce sistemul financiar american si cea mai mare economie a lumii.
Potrivit lui Paulson, Trezoreria americana ar avea autoritatea de a achizitiona ipoteci pentru locuinte, instrumente financiare bazate pe ipoteci si active legate de ipotecile comerciale.
Planul ar putea ridica semnificativ plafonul datoriei publice americane, iar cheltuielile vor avea valoarea cumulata a bugetelor anuale ale departamentelor pentru Aparare, Educatie si Sanatate.
De asemenea, propunerea vizeaza si angajarea de catre Trezorerie a unor manageri de active si de acordarea de contracte in acest scop unor companii private.
Proiectul Trezoreriei este sprijinit de presedintele George W. Bush, care a declarat ca pentru a lupta cu o problema atat de mare este nevoie de un plan la fel de mare, care sa includa "o suma semnificativa din banii contribuabililor".
Intentia principala a initiatorilor acestui plan este aceea de a aduna intr-un singur loc toate instrumentele financiare greu tranzactionabile si de a le pastra, pe cheltuiala contribuabililor, pana la o relaxare a conditiilor de pe piata, moment in care pot fi vandute mai departe.
Paulson a avertizat, de asemnea, ca pentru redresarea sistemului financiar este nevoie de o actiune forte. Programul conceput de Trezorerie si menit sa inlature "activele toxice" de pe piata financiara, spune secretarul institutiei, trebuie sa fie "suficient de mare pentru a avea impactul maxim asupra sistemului".
n Cei doi candidati la presedintia Statelor Unite, au declarat ca sustin pe deplin incercarile lui Paulson si ale presedintelui Fed, Ben Bernanke, de a stabiliza sistemul financiar.