Cu o moneda ce cade fara incetare si cu un sistem financiar paralizat, Islanda risca sa fie prima tara victima a crizei internationale

Autor: Catalina Apostoiu 12.10.2008

Criza financiara globala a afectat banci importante si alte institutii financiare din Statele Unite si Europa, insa Islanda ar putea fi prima tara care se confrunta cu posibilitatea de a se prabusi odata cu acestea.

Bancile si unii din cetatenii Islandei s-au extins mai mult decat le permiteau resursele, iar acum trebuie sa suporte consecintele. Unii dintre locuitorii Islandei resimt deja din plin efectele crizei, scrie International Herald Tribune.

"Exista foarte multa teama in societate, iar unii oameni pierd totul", a declarat Bubbi Morthens, dupa ce a cantat intr-un concert din centrul Rejkjavik-ului, menit sa ridice moralul oamenilor.
Morthens a lucrat in industria pestelui, iar acum este solist rock cunoscut ca Elvis al Islandei. Ca multi din compatriotii sai, lui Morthens i-a mers foarte bine atata timp cat economia Islandei se dezvolta. Apoi, criza financiara ce a cuprins tara s-a intensificat luna trecuta.
Guvernul a preluat controlul asupra celei de-a treia mare banca a tarii. Morthens spune ca si-a pierdut economiile de-o viata pe care le-a investit in cea mai mare parte in actiunile bancii.
"Ceea ce conteaza intr-o perioada ca aceasta nu este sa decizi cine este vinovat", a declarat el. "Avem un guvern care face tot posibilul, dar va trebui sa vedem cu ce solutii vine. Poate e un nou inceput pentru Islanda".
Eforturile guvernului de a gasi o solutie de rezolvare a problemelor din sistemul financiar nu au restaurat increderea. In numai 24 de ore, de exemplu, acesta a renuntat la incercarea de a lega moneda locala de un cos monetar.
In Islanda, unde oamenii traiesc mereu cu amenintarea cutremurelor si dezastrelor maritime, putini par sa-si fi pierdut cumpatul din cauza crizei financiare deocamdata.
Totusi, in conditiile in care tara are in fata riscul iminent al unui "faliment national", dupa cum prim-ministrul islandez Geir Haarde s-a exprimat, multi vorbesc despre o schimbare epocala. Singura problema este ca nimeni nu stie ce inseamna acest lucru.
Au mai fost cazuri de falimente nationale, bineinteles, dar au fost implicate tari ca Argentina, si nu ca Islanda, care se considera mai aproape de Europa decat de tarile aflate in curs de dezvoltare.
Ce inseamna pana acum acest lucru pentru Islanda este ca zilele in care economia parea capabila de performante ce sfidau gravitatia s-au sfarsit. Ca si zilele cand investitorii islandezi faceau investitii peste hotare, adaugandu-si in portofoliu unele din cele mai mari nume ale industriei britanice si americane de retail. S-au sfarsit si zilele cand cetatenii puteau contracta usor credite ipotecare.
"Este foarte greu", spune Franch Michelsen, dealer de ceasuri din Rejkjavik.
Oamenii cumpara in continuare ceasuri cu preturi de pana la 100.000 de coroane, sau aproximativ 900 de dolari, spune acesta.
Totusi, oamenii sunt interesati numai de calitate, de cel mai mare nume, cea mai lichida investitie, spune Michelsen, in acest caz ceasurile Rolex.
In capitala, cu 120.000 de locuitori, sunt inca vizibile semnele boom-ului economic de un deceniu care a urmat liberalizarii sectorului financiar al Islandei in anii '90.
Dupa ce guvernul a nationalizat banca lui Morthens, Glitnir, in luna septembrie, unii au dat buzna in magazinele alimentare, temandu-se de posibile crize de alimente pe insula unde pestele este unul din putinele alimente care nu trebuie importat.
Rafturile continua insa sa fie pline. In schimb, situatia financiara se desfasoara intr-un univers paralel in birourile Glitnir si ale celorlalte doua mari banci, Landsbanki si Kaupthing.
Guvernul intentionase initial sa preia o participatie de 75% in cadrul Glitnir, dar ulterior a declarat ca banca este intr-o situatie mai grava decat parea si va fi predata autoritatilor financiare. Landsbanki, a doua mare banca a tarii, a fost nationalizata. La fel si Kaupthing.
Bancile islandeze au imprumutat in afara tarii sute de miliarde de dolari, in timp ce PIB-ul statului cu o populatie de aproximativ 300.000 de locuitori s-a situat la 20 miliarde dolari in 2007.
Insa nu numai bancherii au de suferit. Unii islandezi care au contractat recent credite ipotecare au in fata o dubla amenintare. Preturile locuintelor se afla in scadere, iar analistii se asteapta ca aceasta tendinta sa continue.
Multe din aceste credite au fost contractate in moneda straina, bancile incercand sa profite de pe urma diferentelor de rate ale dobanzii.
Acum, cand coroana islandeza se depreciaza, proprietarii se vad obligati sa plateasca mult mai mult.
Karl Sigurbjornsson, episcopul Islandei, se declara ingrijorat de modul in care problemele financiare vor afecta societatea.
Ce se va intampla in continuare? Analistii spun ca evenimentele din sectorul financiar se produc cu prea mare rapiditate pentru a fi lansate estimari economice.
Unii cred ca economia va rezista indiferent de ce se va intampla cu bancile sau chiar finantele tarii. Acestia indica drept atuuri industrii ca productia de aluminiu si energia alternativa.
De exemplu, Eyjolfur Rafnsson, CEO al Mannvit Engineering, care proiecteaza statii energetice geotermale si hidroelectrice, spune ca nu a sesizat niciun efect negativ asupra businessului sau.
Compania intentioneaza sa deschida o reprezentanta si in Budapesta, dupa cele din Germania si Marea Britanie. El a declarat ca vede chiar posibile beneficii pentru compania sa, daca nu chiar pentru intreaga Islanda. Datorita deprecierii coroanei, spune acesta "astazi putem concura oriunde in lume, cu exceptia Indiei poate".
Intre timp, prim-ministrul Haarde trage unele concluzii practice in conditiile in care Fitch Ratings a redus ratingul datoriei tarii, iar Islanda asteapta un posibil imprumut din partea Rusiei.
 
Ce face Islanda ca sa evite colapsul