Urmareste PD-L amanarea alegerilor prin depunerea motiunii de cenzura?

Autor: Liviu Florea 29.10.2008

PD-L, PRM si cativa parlamentari ai PSD si PC au depus ieri la Senat o motiune de cenzura impotriva Guvernului, care, adoptata, poate conduce la demiterea acestuia in plina campanie electorala si, teoretic, la amanarea alegerilor din 30 noiembrie.

PSD a anuntat ca nu va sustine motiunea si ca proiritar pentru social-democrati este anularea in Parlament a Ordonantei de Urgenta a Guvernului de amanare pana in aprilie viitor a majorarii cu 50% a salariilor profesorilor.

Motiunea de cenzura intitulata "Educatia ramane. Guvernul pleaca" a fost semnata de 132 de parlamentari, din PD-L, PSD, PC si PRM, numarul minim de semnaturi necesar pentru depunerea acesteia fiind de 116.
Justificarea motiunii se refera la faptul ca Guvernul a amanat prin ordonanta de urgenta, pana la 1 aprilie viitor, majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Inainte chiar ca aceasta ordonanta sa ajunga sa fie dezbatuta in Parlament - sa fie aprobata sau respinsa - opozitia a depus motiunea de cenzura cu doua zile inaintea inceperii campaniei electorale.
Parlamentul are o solutie mult mai simpla pentru a intoarce decizia Guvernului de amanare a majorarilor salariale (chiar daca Executivul putea emite o alta ordonanta de amanare), anume respingerea ordonantei de urgenta.
Ce ratiune are demersul PD-L de depunere a motiunii asumata si de PRM?
Motiunea va fi dezbatuta pe 10 noiembrie, adica cu 20 de zile inainte de alegeri.
Potrivit Constitutiei, Guvernul este demis in urma unei motiuni de cenzura adoptata cu voturile a jumatate dintre membrii Parlamentului. Daca Guvernul este demis, pana la depunerea juramantului de catre noul guvern el ramane in functie, dar indeplineste doar "actele necesare treburilor publice".
Asadar, Guvernul, chiar demis, poate continua sa se ocupe de organizarea alegerilor, daca intre timp un alt guvern nu depune juramantul.
Mandatul actualului Guvern expira imediat dupa alegeri si atunci de ce demiti un guvern care mai are un mandat de doua-trei saptamani?
Intrebarea care nu are acum un raspuns este daca presedintele va desemna un candidat pentru functia de prim-ministru in cazul in care Guvernul ar fi demis sau il va lasa sa-si finalizeze mandatul. Potrivit Constitutiei, daca Guvernul este demis in urma motiunii de cenzura, presedintele trebuie sa numeasca, dupa consultarea partidelor, un nou candidat pentru pozitia de prim-ministru. In termen de 10 zile de la desemnarea sa acesta trebuie sa vina cu o echipa si un program care sa fie supuse votului Parlamentului. Dar cu ce program poate veni un guvern pentru cele nici doua saptamani cat i-ar fi mandatul?
Constitutia ofera insa o alta perspectiva interesanta. Legea fundamentala da posibilitatea Guvernului sa stabileasca data alegerilor fixate de actualul Executiv la 30 noiembrie. Insa un alt Executiv poate modifica aceasta data.
Potrivit Constitutiei (art. 63) "alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult trei luni de la expirea mandatului (Legislativului in functie - n.n.) sau de la dizolvarea Parlamentului". Un nou guvern poate, asadar, constitutional, amana cu trei luni alegerile, incepand cu data ultimului scrutin care s-a desfasurat la 28 noiembrie 2004.
Este aceasta amanare a alegerilor o miza pentru presedinte care, in cazul demiterii Guvernului poate desemna un candidat pentru pozitia de premier din partea partidului care ii este apropiat, PD-L, care sa conduca tara vreme de trei luni si sa organizeze alegerile viitoare? Presedintia a refuzat sa comenteze un asemenea scenariu.
Analistii au pareri impartite. Analistul Stelian Tanase spune ca asistam de fapt "la un joc de glezne electoral. Este o lupta de imagine". El crede ca Guvernul nu va cadea in urma motiunii pentru ca partidele nu au resurse sa reinceapa o alta campanie peste trei luni. "Multi si-au angajat aceste resurse financiare, motoarele sunt turate si toata lumea asteapta alegerile", crede Tanase. Analistul Cristian Parvulescu nu exclude insa varianta amanarii alegerilor.
"Exista doua premise care pot fi coroborate - demiterea Guvernului si declararea drept neconstitutionala a hotararii de guvern prin care au fost delimitate colegiile uninominale (sesizare depusa la Curtea Constitutionala de PRM - n.n.), astfel incat alegerile sa fie amanate si la Palatul Victoria sa fie numit un alt premier. Daca Guvernul va fi demis, atunci presedintele Traian Basescu va trebui sa nominalizeze un nou premier, care va face parte ori din PD-L, ori din PSD, singurele partide care pot asigura majoritatea in actuala configuratie parlamentara. Daca Curtea Constitutionala declara neconstitutionala hotararea privind delimitarea colegiilor, atunci alegerile vor fi amanate ca o consecinta indirecta, intrucat va exista un blocaj juridic privind organizarea alegerilor, iar la Palatul Victoria va fi instalat, pana la organizarea de noi alegeri, un nou guvern. Pe de alta parte, motiunea poate reprezenta doar un mijloc de campanie, in incercarea de a pune guvernul in defensiva, sustine analistul.
Presedintele PSD Mircea Geoana a spus ieri: "Credem ca motiunea de cenzura a PD-L ascunde planul real al acestui partid: amanarea alegerilor. Suntem circumspecti cu privire la finalitatea reala a acestei initiative a PD-L (motiunea de cenzura - n.r.)". Geoana a facut aceste declaratii dupa o intalnire cu sindicatele din invatamant carora le-a promis ca ordonanta de blocare a majorarilor salariilor profesorilor va fi dezbatuta si respinsa imediat ce va ajunge in dezbaterea Parlamentului.
Vicepresedintele PNL Crin Antonescu a sustinut ca democrat-liberalii incearca sa amane alegerile, obsedati fiind sa doboare guvernul liberal si sa numeasca un alt guvern, iar PSD vrea sa mareasca salariile, la initiativa sa, dar doar cu mana Guvernului Tariceanu.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a caracterizat PD-L ca fiind un partid populist si demagogic, care face "politica marunta si de doi bani" si s-a intrebat retoric care este scopul motiunii de cenzura depuse de aceasta formatiune.
Federatia "Spiru Haret" a amenintat cu greva generala incepand cu 3 noiembrie, functionarii publici de la Sed Lex din 13 noiembrie.
"Nu sunt chiar asa de usor de clatinat, nu ma sperie nici faptul ca vor sa faca greva generala. Trebuie sa inteleaga fiecare cetatean din Romania ca totul se obtine cu efort si cu solidaritate", a comentat Tariceanu.
 
Intrebari care nu au deocamdata raspuns
 
 
Semne de intrebare si dupa 2009
O eventuala majorare cu 50% a salariilor profesorilor ar echivala cu reducerea bugetului de investitii alocat educatiei pentru 2009, pana la valoarea de un miliard de lei, considera Anton Anton, ministrul educatiei. "O majorare salariala de 50% in cazul profesorilor incepand cu 1 aprilie 2009 ar insemna ca cea mai mare parte a fondurilor planificate pentru investitii in educatie se va transfera la salarii. Pentru anul viitor, bugetul de investitii alocat educatiei se ridica la 5,3 miliarde de lei (1,41 de miliarde de euro), din care am putea ramane doar cu un miliard de lei ( 267.000 de euro), restul de 4,3 miliarde de lei (1,07 miliarde de euro)   mergand la salarii", a declarat pentru ZF Anton Anton.