Sunt fondurile suverane din Asia si Orientul Mijlociu salvatorii Occidentului?

Valoarea participatiilor bancare ale acestora scazuse, la mijlocul lunii octombrie, cu 20% pana la 66%. Mai mult de-atat, raspunsul prompt dat de aceste fonduri de stat in momentul in care paralizia pietelor de credit ameninta marile companii de pe Wall Street a starnit un sentiment de panica in vechea Europa.

In prezent, Italia suspecteaza tarile din Orientul Mijlociu de a face o razie printre companiile sale delistate de la bursa din Milano prin intermediul fondurilor lor suverane. Germania, care se declara "deschisa capitalurilor din intreaga lume", a adoptat in luna august o serie de masuri prin care-si protejeaza companiile de investitorii din afara Europei. Cat priveste Franta, care a creat recent propriul fond de investitii publice, aceasta viseaza sa-si vada tarile vecine urmandu-i exemplul pentru a-si proteja industria de pofte straine.

Dupa cum nu au asteptat criza subprime pentru a se interesa de companiile occidentale, fondurile suverane nu au nici intentia, nici mijloacele de a "cumpara" Occidentul.

Avand misiunea de a fructifica o parte din veniturile din exporturi sau bugetare ale marilor tari din Orientul Mijlociu si Asia in special, activele fondurilor suverane sunt estimate la aproximativ 3.500 mld. dolari (2750 mld. euro), comparativ cu cele aproximativ 22.000 mld. dolari (17.275 mld. euro) administrate de fondurile de pensii la nivel mondial.

Nascute in tarile din Golf si cunoscute pana in prezent pentru discretia lor, aceste fonduri trebuie inainte de toate sa finanteze economia post-petrol, functionarii aflati la pensie, dezvoltarea infrastructurii tarii lor.

Cine auzise de Adia, cel mai prosper dintre fonduri (875 de miliarde de dolari sub administrare) pana cand acest fond din Abu Dhabi a intrat in actionariatul Citigroup? Cati stiu ca numarul doi mondial, fondul norvegian GPFN (400 de miliarde de dolari) este in acelasi timp al doilea fond de investitii ca prezenta in cadrul indicelul CAC 40 si primul strain? Detinand in general participatii de sub 10% in capitalul grupurilor in care investesc, fondurile suverane nu cer sa aiba un reprezentant in cadrul consiliului de administratie al grupurilor respective sau sa aiba putere de a influenta strategia companiilor. Daca Occidentul le intereseaza, acest lucru se datoreaza in primul rand faptului ca pietele ofera o gama larga de mari societati cu capital lichid, acoperind toate sectoarele economiei. Este adevarat ca in ultimele luni activitatea fondurilor suverane a devenit debordanta.

Nasterea fondurilor suverane chineze si ruse reprezinta un alt motiv de neliniste pentru tarile occidentale, care se tem de tenta politica pe care investitiile acestora ar putea-o capata.

In practica, China se multumeste deocamdata cu costisitoare participatii financiare si cu investitii regulate in mari grupuri industriale. Cat priveste Rusia, slabita in prezent de reducerea pretului petrolului si o grava criza bancara locala, aceasta asteapta cu nerabdare sa intre in actiune.

In fine, desi tarile occidentale sunt preocupate de protejarea "sectoarelor strategice", de fapt acestea nu reprezinta prima tinta a fondurilor suverane. Acest lucru se intampla fie deoarece capitalul acestora este blocat intr-un fel sau altul, fie pentru ca acestea nu ofera randamente sau perspective suficient de bune. Singura tranzactie inregistrata in sectorul apararii si aeronauticii priveste grupul european EADS, in urma intrarii fondului Dubai International Capital in cadrul actionariatului sau.

Nici ingeri, nici demoni, fondurile suverane au devenit imposibil de ignorat.

Pentru ca sunt din ce in ce mai bogate, activele acestora putand atinge intre 10.000 si 12.000 de miliarde de dolari in decurs de cinci ani, investitiile acestora vor deveni din ce in ce mai vizibile. Vor deveni acestea ostile? "Noi l-am cautat", comenta Christophe de Margerie, director Total, in luna aprilie cu privire la anuntul referitor la intrarea fondului chinez CIC in cadrul actionariatului sau.

"Fondurile suverane isi plaseaza lichiditatile in active rentabile si pe termen lung", se felicita grupul francez, precizand totusi ca ceruse Chinei sa nu depaseasca o participatie de aproximativ 3%.

Este posibil ca haosul cu care s-au confruntat in ultimele luni pe pietele bancare si bursiere, cat si reactiile protectioniste declansate de investitiile lor sa fi redus din avantul fondurilor suverane.

Europa, care incearca sa-si puna la adapost intreprinderile, nu poate nega faptul ca aceste fonduri au fost surse de capital destul de solide pentru a nu se retrage la prima furtuna si ca nu fac parte din randul celor mai insuportabili si mai putin cooperanti actionari.