In ciuda tuturor promisiunilor, ajutorul financiar intarzie sa vina pentru islandezi

Singurul lucru pe care care tara nordica nu l-a incercat in efortul sau de a strange lichiditatile de care are atata nevoie a fost acela de a organiza o licitatie. In rest, toate variantele prezentate ca fiind de succes in ultimii ani fie au fost incercate, fie sunt luate in considerare. Totusi, chiar daca atat Fondul Monetar International, cat si Uniunea Europeana s-au aratat dispuse sa imprumute bani guvernului islandez, pana acum au fost facuti foarte putini pasi in sensul concretizarii oricarui sprijin promis.

Luni, 10 noiembrie, Fondul Monetar International a amanat din nou luarea unei decizii finale in ceea ce priveste ajutorul de urgenta in valoare de 2,1 mld. dolari (1,63 mld. euro) promis Islandei. Este pentru a treia oara cand decizia este amanata. Imprumutul destinat Islandei a primit aprobarea initiala pe 24 octombrie, dar - potrivit autoritatilor de la Reykjavik - FMI asteapta informatii suplimentare privind sumele pe care statul este capabil sa le stranga din alte surse. In acelasi timp, ministrul finlandez de finante a declarat ca Tarile Scandinave nu isi vor da acordul pentru acest imprumut pana cand toate informatiile solicitate nu vor fi furnizate fondului. Intrebat de intarzierea aprobarii creditului, premierul islandez Geir Haarde a tinut sa precizeze ca procedura de adoptare a unei asemenea masuri este destul de greoaie. "Sper insa ca banii sa fie aprobati cat mai curand", a adaugat el.

Dar explicatia oficialului islandez nu este singura care circula vizavi de aceasta intarziere. Este foarte probabil ca factori externi sa franeze acest proces, printre acestia numarandu-se o serie de state membre ale UE, ai caror cetateni au fost afectati de prabusirea bancii islandeze Icesave. In presa occidentala exista o serie de speculatii potrivit carora ministrii de finante din Olanda si Marea Britanie au blocat decizia FMI, in incercarea de a forta guvernul islandez sa aprobe despagubirea cetatenilor lor care detineau depozite in cadrul Icesave.

Potrivit datelor oficiale, olandezii detineau depozite in valoare totala de 1,6 mld. euro in cadrul Icesave, in timp ce britanicii aveau conturi cu o valoare de 1 mld. euro. Colapsul de luna trecuta al bancii a facut insa ca viitorul acestor deponenti sa fie foarte incert. In acelasi timp, peste 30.000 de germani detineau depozite in cadrul Icesave.

Odata cu intarzierea creditului venit din partea FMI, UE este pusa intr-o situatie dificila. Si asta in conditiile in care oficialii europeni au anuntat ca vor acorda un credit relativ mic Islandei, credit vazut mai degraba ca o sursa complementara banilor veniti din partea FMI.

Reprezentantii UE nu au mentionat o suma exacta si nici macar o data limita pana la care banii vor fi eliberati. Totusi, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Johhanes Laitenberger, spune ca orice credit venit din partea UE nu poate fi acordat decat dupa ce Islanda va semna o serie de acorduri cu unele state membre, acorduri privitoare la despagubirea celor afectati de prabusirea Icesave. Mai mult, chiar daca promisiunea oficialilor europeni se materializeaza intr-un imprumut, acesta nu poate reprezenta mai mult decat o picatura in ocean. Si asta in situatia in care, dincolo de cele 2,1 mld. dolari venite de la FMI, guvernul islandez a anuntat ca mai are nevoie de inca 4 mld. dolari. Pana acum, Islanda nu a avut decat un succes limitat. Norvegia a acordat tarii un credit de 500 mil. euro, Polonia 155 mil. euro, iar Insulele Feroe 51 mil. dolari. De asemenea, tara a incercat sa negocieze cu Rusia si China, insa pana acum nu s-a concretizat nimic.

Suedia a infiintat de asemenea o linie de creditare in valoare de 500 mil. euro pentru guvernul de la Reykjavik, insa deocamdata banii nu pot fi extrasi din aceasta linie, in conditiile in care autoritatile suedeze asteapta decizia FMI. Dupa cativa ani in care s-au extins agresiv peste hotare, bancile islandeze au fost puternic lovite de criza financiara internationala. La inceputul lunii octombrie, guvernul a adoptat o masura de urgenta, care ii permitea sa intervina in sistemul financiar al tarii. Colapsul mai multor subsidiare straine ale bancilor islandeze a lasat multi deponenti din tari ale Uniunii Europene expusi la pierderi. In acelasi timp, situatia dificila a lovit puternic moneda locala - coroana islandeza - care este evaluata acum la 165 de unitati pentru un euro, fata de 90 de unitati pentru un euro la inceputul anului.