Sfatul specialistului: Sfaturi pentru vremuri de criza

Ziarul Financiar 21.11.2008

 

Tot mai des, in ultimul timp, auzim de preocuparea factorilor de decizie pentru stabilizarea afacerii si optimizarea costurilor, mai ales intr-o perioada de instabilitate economica.
Din pacate, nimeni nu atrage atentia asupra puterii de interventie a factorului uman in aceasta directie. Pana la urma oamenii sunt cei care pot sa iti duca businessul catre succes sau sa iti demoleze orice afacere. Ei ar trebui sa devina un punct central de interes pentru cei implicati in decizii strategice. In aceasta perioada, la nivelul angajatilor din orice companie, multinationala sau nu, devin importante doua aspecte: instinctul de conservare si componenta psihologica a relatiei profesionale.
Actiunea omului este "ingradita" sau directionata de instinctul de conservare. Perioade sensibile (probleme personale, profesionale sau sociale) concentreaza atentia umana pe obtinerea confortului psihologic. Cum intervine, totusi, instinctul de conservare in mediul de afaceri? El activeaza perceptia individuala ("Ce se intampla?"), atentia ("Ce informatii imi transmite mediul?") si actiunea concreta ("Ce sa fac ca sa imi pot securiza, in primul rand, existenta?"). 
Perioada de criza face ca angajatul sa treaca pe planul doi obiectivele profesionale si se sa concentreze, in principal, pe siguranta sa.
Cel putin 30% din timpul alocat muncii il va redirectiona catre activitati care sa ii ofere solutii pentru efectele pe care le inregistreaza vizavi de problema crizei economice - ma refer la preocupari de genul: sa vad ce se intampla pe piata de recrutare, se cauta pozitii ca ale mele, au scazut salariile pe o pozitie ca a mea, are viitor industria aceasta, ce se intampla in companie acum, ce au redus, cine pleaca si de ce etc. Restul timpului, chiar daca este dedicat obiectivelor, este influentat de gradul de motivare.
 
Cui ii arde de performanta cand nu are siguranta, incredere?
De asemenea, specialistii de resurse umane stiu ca relatiile profesionale includ doua componente, cea sociala, prin care angajatul actioneaza asa cum i-o cere pozitia, colectivul, compania, societatea, si cea psihologica, prin care actioneaza raportat la stari personale, sentimente, simpatii, antipatii, stres.
In perioade pozitive, cand compania are succes, angajatul inclina balanta catre componenta sociala si se preocupa de realizarea obiectivelor trasate de angajatori, precum si de succesul sau profesional, de construirea carierei. In perioade incerte - cum este cazul crizei economice, devine importanta componenta psihologica. Ea construieste o alta realitate organizationala.
Oamenii ajung sa reactioneze pe considerente psihice - pot actiona impulsiv, pot deveni irascibili, indiferenti, defocusati, dezinteresati, pot interrelationa in functie de stari si nu in functie de asteptarile profesionale. Consecinta fireasca va fi scaderea ratei de succes la nivel de angajat cel putin la jumatate. Din pacate, efectul nu se manifesta punctual, ci antreneaza si atrage. Astfel, tot mai multi angajati vor manifesta aceste caracteristici. 
Reactiile individuale enuntate sunt puternic influentate de top managementul companiei. Factorii de decizie ar trebui sa stie ca au astazi o si mai mare responsabilitate privind motivarea oamenilor si construirea confortului lor psihologic, pentru ca oricat de geniala ar fi strategia de abordare a pietei in situatii de criza, ea nu se poate concretiza cu angajati ce nu dau prioritate obiectivelor companiei.
Chiar daca nu afirma, angajatul incearca sa raspunda la intrebari ca "Este jobul meu sigur?, "Va rezista compania?", "Noi vom fi dati afara?". Cu astfel de preocupari, ei nu fac decat sa caute semnale la cei cu putere in companie. Daca vreti, CEO, Head of... etc. devin pentru ei centrul preocuparii. Prea multa concentrare pe sedinte strategice, sedintele lungi cu usile inchise, schimbarea rutinei de lucru, schimbarea atitudinii personale a top managementului, schimba-rea top managementului nu fac decat sa transmita mesaje negative catre angajati si sa scada puternic rata de performanta.
 
Un alt efect negativ il induce si dualismul la acest nivel.
Daca le spui oamenilor ca totul va fi bine, nu vei inregistra un efect pozitiv, dar daca scoti in evidenta ce este deja bine, aceasta poate creste mult credibilitatea angajatorilor si increderea angajatilor. Acestea sunt doar cateva din posibilele actiuni cu impact in zona psihologica.
O aplicare corecta a catorva reguli simple de cointeresare si motivare la nivelul angajatilor contribuie la obtinerea performantei in toate demersurile profesionale, mai ales in aceasta perioada caracterizata de contradictii si nesiguranta.