Patronii din soft: criza topeste puterea incredibila de negociere a angajatilor. Salariile se normalizeaza

Autor: Adrian Seceleanu 09.12.2008

Criza va reduce de la 25% in 2008 la circa 5% in 2009 rata de crestere a industriei locale de soft si servicii, estimeaza Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii.



Criza financiara mondiala va lovi si in industria locala de soft si servicii, care se va confrunta in 2009 cu o reducere a numarului de proiecte realizate si, prin consecinta, cu o reducere a ratei de crestere si a numarului de angajati, estimeaza reprezentantii Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), care grupeaza unele dintre cele mai mari companii de profil care activeaza in Romania.

"Anul 2009 va fi complicat, criza financiara va afecta si Romania si industria IT&C. Nu va mai exista o crestere ca pana acum, de 25% in ultimii ani, ci va fi o rata mai mica, poate 5%. S-ar putea sa facem fata unui paradox. In sectorul financiar-bancar, al industriei automobilelor, unde sunt inregistrate scaderi, nu vor fi modificate costurile IT, companiile din aceste domenii ar putea investi in solutii informatice pentru a-si reface profitabilitatea. Suntem la granita dintre o crestere incredibila si o criza", a spus Liviu Dan Dragan, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS).
Radu Georgescu, presedintele grupului GECAD si vicepresedinte al ANIS, a mentionat, la randul sau, ca industria IT&C din Romania resimte deja efecte ale crizei financiare.
"Deja au aparut efecte. Sunt plati care nu se fac la timp, se renegociaza termenul de plata. Probabil ca in sase luni de zile vom avea fiecare datorii la toti. Un alt efect al crizei este amanarea neoficiala a unor proiecte mari, de sute de mii de euro, pentru zile mai bune. Am primit si oferte de vanzare de companii la pret de un euro, ca efect al crizei", a afirmat Georgescu.
In acest context economic, reprezentantii ANIS afirma ca este esential ca viitorul guvern sa mentina scutirea de impozit pentru programatori si chiar sa extinda aceste avantaje fiscale si pentru alte categorii de angajati.
"Industria de soft si servicii a crescut de 2,5 ori mai rapid decat produsul intern brut al Romaniei, ceea ce arata ca avantajele fiscale pentru programatori au efect si trebuie mentinute", a spus Dan Dragan.
"Avantajele fiscale au contribuit foarte mult la cresterea industriei IT din Romania. Acestea sunt o parghie care va ajuta sa treaca industria de criza, fara pierderi sau cu pierderi mai mici. In criza, fiscalitatea joaca un rol critic", a spus Florian Ivan, membru in conducerea ANIS. ANIS apreciaza ca acordarea facilitatilor fiscale trebuie extinse si asupra programatorilor care nu au terminat facultatile prevazute in lege sau care ocupa functii de consultanti. "Relaxarea fiscala este o masura buna pentru Romania, a atras investitori straini care erau speriati de fiscalitatea din Romania, iar eliminarea acestora acum ar fi un dezastru", a precizat directorul reprezentantei locale a companiei IT Ixia, Andrei Pitis.
Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajatii care produc programe informatice a fost introdusa la jumatatea anului 2001, cand mandatul de la ministerul comunicatiilor era detinut de Dan Nica (PSD). Facilitatea a fost mentinuta si de actualul guvern.
"Avantajele fiscale trebuie extinse si la alte companii, nu doar la cele care produc aplicatii informatice. Un potential exista in zona serviciilor de inginerie sau a oamenilor implicati in furnizarea de consultanta pentru implementarea de software", a subliniat Vlad Tepelea, membru in conducerea ANIS.
Adrian Purcarea, Country Manager al companiei Freescale Semiconductor Romania, spune ca mentinerea acestei facilitati este esentiala pentru a mentine Romania pe harta investitorilor straini. El a relatat ca in urma cu cativa ani, atunci cand compania pe care o reprezinta evalua daca este oportuna o extindere a afacerilor din Romania, grupul a realizat avantajele fiscale oferite pe piata locala in comparatie cu alte locatii. "Fata de alte tari, in Romania exista atunci doar scutirea de impozit pentru programatori si promisiuni de la Agentia pentru investitii straine. In acest context, scutirea de impozit pentru programatori a fost esentiala, iar guvernul trebuie sa incurajeze sectoarele care cresc, care au potential.
Este insa nevoie de mai mult, este nevoie de o schimbare a legii investitiilor care trebuie sa incurajeze investitii in soft si servicii", a spus Purcarea.
Criza va avea insa si efecte bune pe piata de locala de soft si servicii, dintre care cel mai important este o diminuare sau chiar disparitia presiunii pe salarii, in contextul in care unii angajati isi vor pierde locurile de munca, iar companiile vor deveni mai selective in alegerea personalului. Companiile din sectorul IT&C, de la multinationale de talia HP, IBM si Oracle pana la firme locale mai mici, au acuzat in ultimii ani cresteri semnificative ale veniturilor, o disponibilitate crescuta a romanilor de a sari de la un job la altul pentru diferente nesemnificative de salariu si o criza de oameni pregatiti.
"Presiunea pe salariile acordate de companii va scadea daca nu cumva va disparea complet, printr-o mai mare disponibilitate a candidatilor pentru negocierea salariilor", a spus Liviu Dan Dragan, presedintele ANIS.
Florian Ivan a adaugat ca programatorii vor trebui sa accepte si salariul acordat de companie.
"Vom avea negocieri pentru angajare, salariile se vor normaliza. Angajatii aveau o forta de negociere incredibila, iar angajatorii nu puteau decat sa accepte. Acum lucrurile se vor echilibra. Un student care isi dubla salariul de la an la an nu va mai intalni asemenea situatii, pentru ca acestea oricum nu erau normale. Salariile vor deveni o masura a ceea ce ofera angajatul."
Si Radu Georgescu este de parere ca lucrurile se vor schimba dramatic pe piata de munca IT&C. "De acum se schimba prioritatile la angajare: nu se mai recruteaza la numar, ci la competente. 'Mercenarii' care sareau din firma in firma pentru 200 de euro nu vor mai avea unde sa se duca.", afirma Georgescu.
ANIS apreciaza ca impactul asupra companiilor romanesti trebuie estimat si tinand cont de caracteristicile si structura acestora si probabil vor avea de suferit companiile care s-au concentrat pe o nisa sau client unic, care poate fi afectat in mod esential de situatia economica internationala.