Bancherii austrieci cer bani de la statul roman pentru a continua creditarea

"Pentru rezolvarea problemelor de lichiditate de pe piata romaneasca estimez ca ar fi suficient un pachet de circa 5 miliarde de euro, care poate fi discutat si cu Bruxelles-ul. Este nevoie de masuri care sa ajute la restabilirea increderii intre banci, ajutand astfel bancile sa se imprumute intre ele si apoi sa dea credite in economia reala", afirma Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International, care detine Raiffeisen Bank Romania.

Bancile austriece, franceze, italiene, elene si olandeze detin 80% din sistemul bancar romanesc, iar statele lor au facut deja injectii de capital sau au garantat intr-o forma sau alta tranzactiile interbancare. Noutatea acestei interventii in cazul Romaniei ar fi faptul ca, daca s-ar face, ar veni in primul rand in ajutorul unor banci straine, slabite de pozitiile lor speculative in instrumente cu randament inalt dar riscante, pe bancile din Islanda sau pe Lehman Brothers. Ca urmare, statul roman ar interveni de fapt, prin banii contribuabililor, pentru a acoperi erorile strategice ale unor banci cu capital strain, in timp ce statul austriac, francez, olandez, italian sau elen a intervenit pentru a-si ajuta propriile banci.

Bancile romanesti cu capital privat sau de stat - CEC, Banca Transilvania, Eximbank si Banca Carpatica - nu au facut astfel de plasamente riscante in strainatate, dar sunt atinse acum de instabilitatea generala de pe piata bancara. Statul roman a mai curatat o data sistemul bancar, in 1998-1999, sub presiunea institutiilor financiare internationale, de active neperformante ale Bancorex si ale Bancii Agricole, care au costat

3 mld. $, adica 10% din PIB-ul de la acea data, dar acestea erau banci de stat. Banca Agricola a fost cumparata de Raiffeisen cu 50 milioane de $.

CEO al Raiffeisen International sustine ca acordarea de garantii si chiar de capital bancilor poate fi o sursa de castig pentru stat pentru ca facilitatile respective nu ar fi gratuite si precizeaza ca, cel putin deocamdata, in privinta capitalizarii bancile-mama pot continua sa isi sustina filialele. 

Pe de alta parte, Banca Nationala afirma ca recapitalizarea bancilor este responsabilitatea actionarilor.

"Toate sistemele bancare pe plan mondial sunt afectate. Solutia este capitalizarea, care cel putin intr-o prima faza trebuie sa vina de la actionari. Abia in plan secund poate sa vina statul", apreciaza Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate financiara din BNR. El noteaza ca in acest moment bancile locale nu dau semne privind eventuale probleme de capitalizare, iar pe piata interbancara lichiditatea este acceptabila.

In octombrie, cand mari banci straine au atacat leul, pe piata monetara locala a aparut un blocaj, jucatorii evitand sa se mai imprumute intre ei, de teama ca cei care au fost implicati in operatiuni ar putea ramane fara lichiditati.

BNR a intervenit atunci, injectand lichiditati prin tranzactii realizate individual cu fiecare dintre bancile care au cerut lei. Autoritatile au respins insa atunci cererea bancherilor, ca statul sa ofere garantii pentru tranzactiile interbancare. Si Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, sustine ideea unui plan de sprijin dedicat pietei bancare romanesti. "Observam ceea ce s-a intamplat in alte tari membre ale UE, consideram ca ar fi un semn bun daca si noile state membre ar avea in vedere adoptarea unor masuri similare pentru sprijinirea pietelor bancare locale", au declarat pentru ZF reprezentantii Erste Bank.

Conform editiei de ieri a Financial Times (FT), Andreas Treichl, presedintele Erste Bank, este pesimist cu privire la reluarea creditarii pe termen scurt. "Problema cheie este ca din cauza crizei financiare, sumele puse la dispozitie de bancile centrale pentru institutiile financiare se intorc tot la bancile centrale in loc sa fie plasate in economia reala", a spus Treichl pentru FT.

Rasvan Radu, presedinte executiv al UniCredit Tiriac Bank, al carei actionar majoritar este Bank-Austria, afirma ca ar fi util ca autoritatile sa elaboreze un pachet de masuri similare celor din Vest, inclusiv prin care statul sa puna la dispozitia bancilor capital. "Bancile din Romania au actionari straini, dar sunt banci romanesti pentru ca finanteaza economia Romaniei si nu a altor tari, pentru ca lucreaza cu angajati romani si contribuie la cresterea economica si mi se pare normal sa fie sustinute in caz de nevoie", a declarat Radu pentru ZF.

Dar profiturile bancilor, ca si ale tuturor investitorilor straini, nu raman in Romania, iar in toamna acestui an repatrierile de profit au fost de doua ori mai mari decat subscrierile de capital nou investit din strainatate.

Ion Dragulin spune ca, in cazul in care ar aparea probleme la banci importante, care sa puna in pericol stabilitatea sistemului, iar actionarii nu ar putea sa asigure sustinere, atunci statul ar trebui sa intervina.

In acest scenariu Guvernul ar impune insa conditii clare privind strategia bancii si politica de acordare de dividende, bonusuri si salarii.

Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania si vicepresedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, afirma ca in prima instanta bancile nu cer bani de la contribuabilii romani, ci in primul rand eliberarea rezervelor minime care le apartin.

La randul sau, James Stewart, vicepresedinte pe pietele financiare al Raiffeisen Bank Romania, spune ca din cauza problemelor de lichiditate extinse la toate bancile, managerii de risc cer reducerea limitelor de expunere fata de anumiti jucatori la orice semnal de slabiciune, rezultand blocaje in lant pe piata interbancara.

"Daca am sti ca BNR garanteaza la nevoie tranzactiile facute de banci, nu ar mai fi nevoie sa reducem limitele de expunere, iar creditarea interbancara s-ar debloca. In plus, BNR ar putea oferi selectiv bancilor cu lichiditati in lei facilitatea de a face swap-uri pentru a obtine euro pe termen limitat, respectiv cat este estimat ca dureaza o anumita problema de lichiditate.

Van Groningen sustine ca toate tarile trebuie sa participe la efortul de restabilire a increderii.

"Este o greseala sa se spuna 'sunt banci straine, sa se ocupe actionarii'. Bancile au adus in Romania miliarde de euro, care au contribuit la cresterea economica, desi uneori au dat prea mult si prea repede. Daca nu continua creditarea, economia reala este cea lovita, iar noi nu putem tipari bani. Cu totii am contribuit la situatia de azi, inclusiv BNR, prin masurile de reglementare si nu se poate spune ca este doar vina bancilor straine", spune Van Groningen.

Autoritatile de supraveghere de pe pietele financiare locale si Guvernul au demarat de mai multe luni un proiect pentru stabilirea unui plan de actiune concertata, in cazul aparitiei unei crize. Totusi, finalizarea proiectului a fost amanata, odata cu apropierea alegerilor parlamentare.

Erste Bank a obtinut de la statul austriac o participare la capital de 2,7 miliarde de euro, pentru care urmeaza sa plateasca o dobanda de circa 8% pe an, negocierile pe detalii fiind inca in curs. De asemenea, Raiffeisen este in negocieri intense cu Ministerul Finantelor austriac, insa participatia solicitata ar putea fi substantial mai mica.

Stepic sustine ca si in Romania autoritatile trebuie sa faca echipa cu bancile sistemice si nu sa aiba o atitudine de tipul "noi stim totul". "Cel mai important este sa continue creditarea economiei reale. E mult mai usor sa tii motorul mergand decat sa-l repornesti dupa ce s-a oprit."

Atat Erste, cat si Raiffeisen au avut expuneri semnificative fata de banca americana intrata in faliment Lehman Brothers. Erste a pierdut bani si in Islanda, Andreas Treichl, CEO al grupului austriac, admitand recent in fata actionarilor ca plasamentele respective au fost o greseala.

In acelasi timp, Stepic sustine ca nu toate bancile sunt rele, iar un factor de exacerbare a problemelor il constituie metodologiile contabile care impun reevaluari succesive de active si pasive la preturile pietei, care se depreciaza intruna si astfel "mananca" din contul de profit si pierdere si reclama capital suplimentar, care insa nu mai e de gasit pe piata.

"Criza de pe piata bancara e ca o ciuma, toti se tem de contaminare, pentru ca trece de la un segment de piata la altul si astfel de la o banca la alta", a spus Stepic.