Haos pe scena politica: Stolojan se retrage, vine premier Emil Boc. In acest timp criza economica se adanceste

Ziarul Financiar 15.12.2008

In doua saptamani cat au trecut de la alegeri, oamenii politici s-au jucat cu tara, facand aliante imprevizibile si numind premieri de cinci zile, in timp ce in fiecare zi vin stiri tot mai proaste din business.



15 zile de socuri politice si schimbari de neinteles
 
Alegeri
Cu mult inainte de alegeri Theodor Stolojan isi anuntase intentia de a fi candidatul PD-L pentru pozitia de prim-ministru. Alegerile din 30 noiembrie au adus PSD si PD-L aproape la egalitate. PD-L a obtinut cele mai multe mandate in Parlament, desi PSD a castigat votul popular, cu mai putin de un procent in fata liberalilor. Rezultatele finale pentru Camera Deputatilor arata ca PSD+PC a obtinut 34,16 %, PD-L - 33,57 %, PNL - 18,74 %, iar UDMR - 6,39 procente. La Senat, PSD+PC a luat 33,09%, PD-L - 32,36 %, PNL - 18.57 % si UDMR - 6,17%.
 
Negocieri
Partidele politice au inceput negocierile pentru o viitoare coalitie guvernamentala, fiecare "tinand cu dintii" de propunerile lor pentru postul de premier. Daca la inceput se discuta despre refacerea Aliantei D.A., pe parcursul negocierilor s-a conturat posibilitatea unei aliante PD-L-PSD-UDMR. In final, formula de coalitie la care s-a ajuns a fost cea dintre PD-L si PSD. Pe fondul acestor discutii, prim-vicepresedintele PD-L, Theodor Stolojan, a fost desemnat de presedintele Traian Basescu pentru functia de premier.
 
Basescu: Stolojan este cel mai bun
Traian Basescu l-a numit premier pe Theodor Stolojan pe 10 decembrie. Desemnarea lui Stolojan a fost interpretata ca o compensatie pentru retragerea acestuia in 2004 din cursa pentru alegerile prezidentiale, cand i-a lasat cale libera lui Traian Basescu, care era pe atunci primarul general al Capitalei. Stolojan a fost unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Basescu in ultimii patru ani de zile. Presedintele a afirmat ca Stolojan este cel mai bun premier pentru situatia economica actuala.
 
Semnarea protocolului de guvernare
Social-democratii si liberal-democratii au semnat duminica seara protocolul politic de guvernare intitulat, "Parteneriatul pentru Romania". Printre principalele prevederi se numara mentinerea cotei unice de 16% si a TVA la 19%, in vreme ce impozitul pentru profitul reinvestit va fi zero. "Aceasta este singura formula politica capabila sa asigure Romaniei stabilitatea de care are nevoie in aceste conditii dificile", a declarat liderul PSD Mircea Geoana. Stolojan trebuia sa puna in aplicare programul semnat.
 
Stirea soc: Stolojan pleaca, vine Boc
Pe neasteptate si spre surprinderea intregii clase politice Theodor Stolojan si-a anuntat luni dimineata demisia, fara prea multe explicatii, la nici 24 de ore de la semnarea intelegerii dintre PD-L si PSD pentru formarea guvernului. Dupa cateva ore presedintele Traian Basescu, negru de furie, a anuntat ca liderul PD-L, Emil Boc, a fost desemnat sa formeze guvernul in urma renuntarii lui Stolojan. Basescu a afirmat ca Boc, aliatul sau din ultimii sase ani, este cea mai buna solutie, PD-L neavand un alt lider.
 
15 zile in care vestile despre evolutia economiei s-au inrautatit
Avalansa concedierilor
Cateva zeci de companii au anuntat in ultimele doua luni concedieri colective sau si-au trimis angajatii acasa in somaj tehnic. Din datele centralizate de ZF, cel putin 23.000 de angajati au fost disponibilizati, in timp ce peste 20.000 sunt in somaj tehnic. Printre companiile care au trimis cel mai mare numar de salariati acasa se numara uzinele Dacia, unde 9.000 de angajati sunt in somaj tehnic, iar contractele altor 600 nu au mai fost prelungite, Mechel Targoviste, care a trimis in somaj tehnic 3.000 de oameni, sau combinatele chimice care au concediat cumulat peste 9.000 de salariati.
 
Scadere brusca a veniturilor la bugetul de stat
Veniturile la bugetul de stat au scazut brusc in octombrie si noiembrie din cauza intarzierii companiilor cu plata impozitelor. Deficitul bugetar s-a apropiat astfel la sfarsitul lunii noiembrie de pragul de 3% din PIB, dublu fata de luna anterioara. In conditiile accesului dificil la finantare cu care se confrunta companiile, acestea au preferat sa se imprumute practic de la stat prin neplata impozitelor. Veniturile bugetare au scazut in octombrie si noiembrie cu circa 1,5 mld. euro, reprezentand aproape 1% din PIB.
 
Prognoze proaste pentru anul viitor
Analistii agentiilor de rating si ai bancilor internationale au inrautatit semnificativ prognozele pentru cresterea economica a Romaniei pentru anul viitor. Cea mai pesimista prognoza de pana acum apartine agentiei de rating Moody's care estimeaza o scaderea de 1,3% a Produsului Intern Brut in 2009. ING Bank a prognozat o crestere de doar 1,7% in timp ce Banca Europeana de Reconstrutie si Dezvoltare vede o crestere de 3%a PIB. In primele noua luni ale acestui an, cresterea economica a fost de 9,1%.
 
Bancile austriece cer bani de la statul roman
Filialele locale ale bancilor straine, dar si ale companiilor din industria auto au inceput sa ceara mai direct sau mai voalat ajutor de la statul roman, asa cum au primit si in tarile de origine. Reprezentantii Raiffeisen Bank si cei ai Erste Bank au spus ca este nevoie de un ajutor din partea statului, asa cum s-a intamplat in vestul Europei pentru a debloca piata creditarii, care a inceput sa se manifeste si pe piata locala. Pe de alta parte, Ford si Renault, cei mai mari investitori pe piata auto, au solicitat garantarea de catre statul romaan a unor investitii ce insumeaza 500 mil. euro, in contextul crizei economice mondiale.
 
Romania are nevoie de 20 mld. euro de la FMI sau UE
 
Reducerea drastica a finantarilor externe in paralel cu incetinirea activitatii economice care deja afecteaza incasarile bugetului de stat aduc in discutie oportunitatea ca Romania sa incheie un acord de sprijin financiar fie cu FMI, fie cu Comisia Europeana sau Banca Centrala Europeana. Fostul ministru al finantelor Sebastian Vladescu a afirmat ca statul are nevoie de bani de la una din aceste institutii, suma necesara ridicandu-se la 20 miliarde de euro. Un acord cu una din aceste institutii ar putea schimba perceptia investitorilor privind riscul de tara al Romaniei si ar putea reduce costurile finantarii externe.