Stransi cu usa de criza, oligarhii rusi fac coada la Kremlin pentru a primi aproape 80 mld. dolari

Autor: Catalina Apostoiu 22.12.2008

Oligarhii rusi incearca sa obtina 78 miliarde de dolari (55,6 mld. euro) sub forma de imprumuturi din partea autoritatilor de la Kremlin pentru a putea depasi criza financiara, oferindu-i primului-ministru al tarii, Vladimir Putin, oportunitatea de a intari controlul guvernului asupra celor mai mari companii ale tarii, scrie Bloomberg.

La numai 12 ani dupa ce oligarhii au dobandit controlul asupra industriilor fostei Uniuni Sovietice prin "salvarea" guvernului, a venit acum randul guvernului sa-i sustina pe acestia.
Peste 100 de lideri de business incearca sa obtina credite de la Putin si administratia presedintelui Dmitri Medvedev avand in vedere ca firmele din Rusia au de onorat obligatii externe de 110 miliarde de dolari (78,5 mld. euro) ce vor ajunge la scadenta anul viitor, conform bancii centrale, dublul datoriilor din Brazilia, India si China. Oligarhii, ale caror datorii internationale s-au triplat in ultimii trei ani, ofera pachete de actiuni drept garantie pentru sprijinul guvernului dupa ce au fost sever afectati de reducerea preturilor la materii prime si marfuri si de cea mai dramatica depreciere a rublei de la defaultul Rusiei din 1998.
Putin ii sustine deja pe miliardarii Roman Abramovici si Oleg Deripaska si analizeaza cererile venite din partea lui Dmitri Pumpianski de la producatorul de tevi TMK (cu operatiuni in Romania), a lui Alexei Mordasov de la Severstal si Vladimir Ievtushenkov de la AFK Sistema.
"Unii dintre acestia isi vor pierde cu siguranta proprietatile, fie catre stat, fie catre investitori", a declarat Alexander Lebedev pe 8 decembrie, cu 11 zile inainte ca Deutsche Bank sa ceara rambursarea anticipata a unui credit garantat cu 3% din participatia de 29% a ZAO National Reserve detinuta in cadrul Aeroflot. "S-au imprumutat prea mult, iar vanzarile companiilor lor sunt in scadere", arata Lebedev.
Oligarhii, lideri de business care s-au folosit de influenta lor politica pentru a dobandi active dupa caderea comunismului, au dictat practic politicile ce
le-au permis sa castige controlul asupra celor mai mari companii ale tarii in anii '90 dupa ce au oferit guvernului finantare care nu le-a fost rambursata.
Anatoli Chubais, care a supravegheat vanzarea de active de catre stat, declara in cadrul unui interviu acordat in anul 2000 ca planul a fost necesar pentru crearea de "capital privat important", cat si pentru a-l ajuta pe presedintele de atunci, Boris Eltin, sa fie reales in 1996 pentru a preintampina revenirea la comunism.
Creditorul de stat VEB se va ocupa de planurile de bailout. In schimbul unor imprumuturi pe un an, VEB vrea sa aiba un reprezentant in cadrul companiilor si drept de vot asupra oricarei finantari sau vanzari importante de active. Putin conduce consiliul de supraveghere al VEB. Cei care doresc imprumuturi ofera drept garantii actiuni, active sau venituri din exporturi.
"Este extrem de putin probabil ca acestia sa poata plati intr-un an", a declarat Zina Psiola, din cadrul Clariden Leu. "Unii oligarhi nu vor mai fi oligarhi". Cel putin zece din cei mai bogati proprietari se confrunta cu apeluri in marja din august in conditiile in care criza financiara a eliminat 230 de miliarde de dolari din valoarea detinerilor lor.
Profiturile a patru din cei mai mari producatori de otel ai Rusiei, cat si ale TMK, cel mai mare producator de tevi, vor scadea cu aproximativ 50%, pana la 10,5 miliarde de dolari anul viitor pe fondul reducerii pretului otelului, conform lui Clemens Grafe, economist in cadrul UBS. Astfel, companiile ar putea fi incapabile sa plateasca mai mult decat datoriile lor de 10,3 miliarde de dolari in 2009.
Perspectivele de refinantare a datoriilor sunt din ce in ce mai reduse. In conditiile razboiului Rusiei cu Georgia, reducerii cu 75% a pretului petrolului si adancirii crizei financiare, investitorii au retras 211 miliarde de dolari din Rusia din august, conform BNP Paribas. Retragerile au slabit rubla cu 17% in raport cu dolarul, fortand guvernul sa utilizeze 163 miliarde de doalri, sau 27%, din rezervele valutare.
O mai mare implicare a statului ii poate linisti pe investitori, a declarat Jerome Booth din cadrul Ashmore Group.
Primul-ministru, spunand ca nu are niciun fel de intentie de a nationaliza economia, s-a angajat pe 4 decembrie sa ofere imprumuturi si sa achizitioneze participatii in cadrul companiilor care solicita ajutor. Acesta a oferit credite de 12 miliarde de dolari din octombrie si s-a angajat sa ofere inca 38 miliarde, ceea ce ar acoperi numai jumatate din suma totala solicitata.