Ilie Sarbu, noul ministru al agriculturii: Trebuie sa gasim nise de piata pentru a echilibra balanta externa agroalimentara

Autor: Cristina Stoian 08.01.2009

In rest, ministrul agriculturii Ilie Sarbu continua programul inceput in primul sau mandat sau pe cele demarate de ministrii anteriori.

"Cea mai mare prioritate este accesarea fondurilor europene prin Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA), pe care o analizez foarte strict. Este o intarziere de un an de zile, dar daca nu luam masuri, daca nu discutam cu firma de soft, daca nu modificam unele parti din contract si daca nu aveam o discutie serioasa cu conducerea agentiei, intarzierea era si in 2009. Caracteristica generala a perioadei anterioare este lipsa de autoritate in sistem", a declarat Ilie Sarbu, intr-un interviu acordat ZF. Licentiat in stiinte economice si teologie, Sarbu (58 de ani) a mai condus Ministerul Agriculturii in perioada 2001-2004.
Ministrul promite ca banii care trebuia accesati in 2008, adica aproximativ 1,3 mld. euro, nu se vor pierde. "Banii pentru platile directe la hectar se vor da in 2009, problema este sa nu trecem de iunie", spune Sarbu. Acelasi lucru se va intampla si cu decontarea banilor pentru cele 4.600 de proiecte acceptate in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), dupa cum asigura ministrul, care spune ca va incerca o colaborare mai stransa cu bancile, in special cu CEC Bank si EximBank, chiar daca in momentul de fata se simte o retinere a acestora de a acorda credite fermierilor.
Prima decizie radicala a fost deja luata, prin demiterea lui Gheorghe Stefan, presedintelui Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, agentie care nici macar nu a demarat programul prin care piscicultorii urmau sa primeasca 307 mil. euro pana in 2013.
"Ar trebui sa-i demit pe toti in bloc cum a facut-o ministrul Berceanu, dar asta ar insemna sa blochez tot si nu poti sa iei ceva fara sa pui in loc altceva mai bun, iar daca vrei sa rezolvi problema agriculturii iei si masuri nepopulare", explica Sarbu.
Finantarea culturilor cu pana la 1.500 de lei pe an, care include subventii la motorina sau la samanta si poate ingrasaminte, "daca Guvernul va aproba legea", prevenirea inundatiilor prin pompe care evacueaza apa sau intampinarea secetei cu stocuri de apa, toate se pot rezolva daca sta cineva in spatele lor si mai pocneste din bici", dupa cum afirma ministrul.
Deocamdata, asteptarile in ce priveste bugetul alocat agriculturii nu sunt prea mari. "Eu am cerut 4% din PIB, ni s-a spus ca va fi 3%, dar in urma discutiilor avute cu ministrul finantelor am inteles ca vom primi 2,7%. Daca vom primi sumele astea vom reduce cheltuielile pe capital, pe servicii, deplasari, ore suplimentare", crede ministrul, care este insa optimist cand vine vorba de o majorare a bugetului. "Vom avea 7% din PIB cand vom constientiza ca agricultura, ca si turismul, reprezinta o mare sansa pentru Romania. Multi colegi din guvern constientizeaza lucrul acesta, dar deocamdata avem foarte multe constrangeri de ordin social", este de parere ministrul agriculturii.
Si consumul va fi acoperit din productia proprie, chiar daca in momentul de fata avem asigurat doar 30% din consumul de carne de porc si 80% din cel de pasare.
"Aici se poate rezolva rapid. Sunt mari complexuri de cresterea a porcului in tara care colaboreaza cu micii fermieri. Programele care au fost lansate nu au fost lasate sa continue, s-a intervenit mai brutal aici. Ca sa echilibram balanta de produse agroindustriale, trebuie sa gasim nise de piata si de produse pe care le putem produce si care sa compenseze ceea ce importam", opineaza Sarbu.
Ministrul de resort are metode si pentru impulsionarea micilor fermieri de a-si trimite produsele pe tarabe, sau, de ce nu, la export prin organizarea pietei interne, extinderea pietelor volante in mai multe orase, program ce a fost inceput de anul trecut de catre ministrul Dacian Ciolos.
Faramitarea terenurilor este o alta problema pe care Sarbu promite sa o taie de la radacina prin interzicerea impartirii terenurilor in suprafete mici. Marii agricultori au inceput investitiile in terenuri, dar inca sunt foarte multe suprafete divizate pe care nu le pot exploata.
"S-au vandut foarte multe terenuri mai ales in Banat strainilor, in mare parte italieni. Le-au revandut insa si au intrat in circuit normal. Eu ma asteptam deja ca dupa 2007 sa fie o invazie de straini care sa cumpere teren agricol datorita pretului mic si potentialului imens, dar imi pun un mare semn de intrebare de ce nu e asa. Au venit doar in Ardeal, in zona Banatului, dar nu au trecut muntii. In sud au mai inceput sa apara, dar in Moldova nimic. Marea agricultura ramane inca a romanilor", spune Sarbu, care sustine insa ca ii va amenda pe cei care vor refuza sa lucreze suprafetele avute in proprietate.
 

 

Prima decizie a lui Sarbu: demiterea presedintelui ANPA
Ministrul Agriculturii Ilie Sarbu a cerut demisia lui Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura din cauza intarzierilor in ce priveste inceperea Programului Operational pentru Pescuit, lansat in iulie 2008.
Programului care promitea fonduri publice nerambursabile in valoare de 307 mil. euro pana in 2013, nu a fost nici in momentul de fata demarat. Chiar daca producatorii au finalizat deja proiectele de luni de zile, iar deschiderea sesiunii de primire a dosarelor a fost anuntata pentru jumatatea lui august 2008, investitorii in piscicultura nu le pot depune nici acum. De vina, spunea anterior autoritatea, au fost procedurile. "S-a intarziat pentru ca nu au fost finalizate procedurile. Nu erau suficient de clare si de precise astfel incat sa nu avem probleme de amanari sau interventii asa cum s-a intamplat in cazul Programului National de Dezvoltare Rurala", declara in noiembrie 2008 pentru ZF Dacian Ciolos, fostul ministru al Agriculturii. Evitarea interventiilor in curs a fost motivul pe care l-a invocat si ANPA. "Am inceput procesul de jumatate de an, dar sunt proceduri de achizitii, de promovare care trebuie finalizate. Sunt mici aspecte cu care Autoritatea de Audit nu este de acord. Trebuie prevazuta orice situatie, de exemplu sa nu existe suprapuneri", a spus Adrian Ionascu, purtatorul de cuvant al agentiei. Dupa ce a fost anuntat in august 2008, termenul s-a mutat in septembrie si ulterior pe 10 noiembrie. In momentul de fata, producatorii sunt in standby. "Proiectele sunt gata, dar nu le putem depune. ANPA nu si-a facut datoria si nici macar nu ne da vreo explicatie", este de parere Iosif Lengyel, care detine cea mai mare pastravarie din Romania prin compania Blapis si care are o capacitate de productie de aproape 400 de tone anual. Intrucat are supra-productie, omul de afaceri are in plan prelucrarea in fileu afumat si in fileu congelat, pentru care are nevoie de un buget de peste un milion de euro.
Investitorii in piscicultura au discutat deja cu bancile, au incheiat intelegeri si si-au pregatit bugetele personale in vederea sustinerii investitiei. Unii au eliberat deja avize, certificate, documente care au expirat si pe care trebuie sa le elibereze din nou.
Prelungirea termentului de depunere a dosarelor a afectat si firmele de consultanta, care au contribuit la intocmirea actelor necesare obtinerii subventiilor. "Trebuie sa refacem proiectele din cauza aspectelor legate de modificarea preturilor, a evolutiei sectorului in care va activa proiectul, a planului de afaceri. Suntem astfel nevoiti sa facem un proiect de doua ori, aceasta pierdere de timp afectand in primul rand productivitatea firmei", anunta Andrei Luca, reprezentantul unei firme de consultanta, care spune ca, din cauza finantarii scumpe, multi investitori nu vor mai fi dispusi sa demareze proiectele.
Investitorilor in piscicultura li s-au pus la dispozitie, prin Programului Operational pentru Pescuit, fonduri publice nerambursabile in valoare de 307 mil. euro pana in 2013, dintre care 230 de milioane de euro sunt fonduri europene, reprezentand 75% din suma, iar 77 de milioane de euro sunt bani de la bugetul de stat. Pentru 2008, cele mai multe fonduri, in valoare de 24 mil. euro, adica 49% din totalul de 49 mil. euro pentru anul trecut, erau destinate investitiilor in procesare si marketing. Si investitiile in acvacultura ar putea primi 8,9 mil. euro, adica 18% din investitiile totale, dar totul depinde de rapiditatea cu care autoritatile vor demara Programul.(Cristina Stoian)