CULTURE CLUBBING / Invata sa apreciezi un DJ!
Autor:
Radu F. Constantinescu
13.01.2009
Topurile in domeniu au un singur criteriu: popularitatea. E si bine, dar e si rau, pentru ca publicul nu este cel mai exigent critic si masinariile de promovare din spatele DJ-lor de Top Ten au introdus axioma "un DJ e atat de bun cat spunem noi ca este".
Desigur ca tehnica de mixaj a unui DJ este esentiala, dar nu suficienta. In primul rand, pentru a aprecia tehnica unui DJ trebuie mai intai sa stii cum se face. Iar publicul de gen de la noi, care ar prefera sa intre si cu masina de fite la Tiesto... nu prea are idee. In principiu, in top 100 mondial NU EXISTA DIFERENTE IN CEEA CE PRIVESTE ACURATETEA MIXAJELOR.
Imi pare rau daca am distrus un mit. Van Dyk nu mixeaza nici mai bine nici mai rau decat Pagal, de exemplu. Mai ales ca amandoi "pun" de pe calculator. Ce e de apreciat la un DJ, tehnic vorbind? Imaginatia. Nu toate suprapunerile produc acelasi efect. Exista mixaj la "beat", dar si pe armonii. Ca sa-l poti face pe cel de-al doilea nu e de ajuns sa ai ritmul in sange, trebuie sa fii un pic muzician... Eu sunt mai old-school. Eu ador DJ-ii care se... complica. Care pun pe vinil sau pe CD. Sau mixeaza impreuna cu instrumentisti. Orice DJ va poate spune ca tehnica de mixaj pe vinil este de 10 ori mai solicitanta decat mixajul pe console care lucreaza cu CD-uri sau memorii HDD. Cat despre mixajul pe laptop... a se scuti... o puteti face si dumneavoastra.
Tehnica nu este insa latura care il face pe DJ artist. Este un mestesug. Ca olaritul de exemplu. Alegerea pieselor astfel incat sa creeze senzatii si asa numitul "flow", aici se face separatia intre DJ-ii de pluton, care pun muzica pe care o auzi si la radio, si vedetele care umplu plaje cu 50 sau chiar 100 de mii de oameni. Vezi Norman Quentin Cook aka Fatboy Slim. Cu ani in urma, ascultand combinatia nebuna intre "I Can't Get No Satisfaction" si "Rockafeller Skank" mi-am zis "Wow, asta chiar e un DJ!" Ideea e de o simplitate uluitoare, dar de un efect maxim, atins cu mijloacele specifice DJ-ilor inca din anii 70, si a dat startul revitalizarii multor hituri rock "altoite" cu progressive, deep si chiar funky-house.
Cea mai mare parte a muncii unui DJ nu e pe scena. Cautarea de piese interesante, in variante si mai interesante si conceperea unor treceri inspirate intre ele pentru a creea acel "vibe" reprezinta adevarata provocare. Eu ador sa ajung la un eveniment la care sa ascult numai piese pe care nu le stiu, dar care ma "misca". Din nefericire, in 90% din cazuri, acestea nu au reclama la televizor. In numarul viitor o sa va recomand cateva locuri in care merita sa cautati asemenea... anomalii-audio absolut delicioase.