Economia subterana, prea putin vizata in constructia actualului buget
Autor:
Andreea Vass - Consilier Economic al Premierului Emil Boc
02.02.2009
Economia subterana inseamna 87 miliarde lei (21 miliarde de euro) conform ultimelor date ale Institutului National de Statistica.
Nelinistea excesiva cauzata de nevoia acoperirii deficitului bugetar mostenit de la guvernul PNL, de 5,2% din PIB in anul 2008, ar putea fi acoperita cu mai multa vointa politica. Nu cu miscari grabite si dezordonate ale celor care cred ca se pricep la macroeconomie si genereaza panica. De pilda, economia ascunsa priveaza bugetul Romaniei de sume mai mari decat acest deficit. Sa luam in calcul doar estimarile legate de valoarea adaugata care se pierde din cauza muncii la negru, a fraudelor fiscale la TVA (la nivelul societatilor) si a gospodariilor populatiei (sectorul informal), care insumate se ridicau la peste 21% din PIB in anul 2007.
Drumul economiei subterane a fost bine pavat, de la 16,6% in 2005 la 21% in 2007.
Economia ascunsa s-a dezvoltat fructuos in ultimii patru ani, de la circa 48 miliarde lei in anul 2005, la aproape 87 miliarde lei in anul 2007 (utimele estimari disponibile la Institutul National de Statistica).
Degeaba ne propunem sa diminuam volumul achizitiilor publice de bunuri si servicii daca nu aruncam un ochi vigilent in modul cum sunt respectate conditiile loiale ale pietei si daca nu incepem o lupta apriga impotriva coruptiei si a grupurilor de interese oculte. Degeaba ne propunem sa reducem numarul salariatilor in administratia publica daca nu rezolvam problema muncii la negru in economie. Degeaba ne plangem de venituri prea putine incasate la buget daca nu reusim sa inregistram unitatile din sectorul informal, cum sunt de pilda croitorii, mecanicii auto, frizerii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lectii particulare sau persoane care isi inchiriaza casa in timpul vacantelor.
Pentru anul 2007, estimarile arata cam asa:
- Pierderi din PIB cauzate de munca la negru: 10,7% - calculate ca diferenta intre numarul de persoane care declara ca muncesc intr-o intreprindere (in Ancheta fortei de munca in gospodarii - AMIGO) si persoanele declarate de intreprindere, pentru care se platesc darile la stat (Ancheta structurala in intreprinderi). In acest fel se urmareste si compararea cererii si ofertei de forta de munca la nivel de ramura, respectiv salariile medii pe ramura de activitate.
- Pierderi din PIB cauzate de evaziunea fiscala la plata TVA: 4,6% - calculate ca diferenta intre TVA teoretic si cel incasat la bugetul de stat.
- TVA teoretic se calculeaza pe baza echilibrului resurse-utilizari pentru tranzactiile care includ TVA, prin aplicarea cotelor legale de TVA pe produse la valoarea acestor tranzactii.
- Cand spunem tranzactii care includ TVA ne referim la consumul intermediar si formarea bruta de capital fix ale agentilor care, conform legii, nu sunt platitori de TVA, la consumul final al gospodariilor populatiei, la consumul final al administratiilor publice si al institutiilor non-profit in serviciul gospodariilor populatiei.
- Pierderi din PIB cauzate de sectorul informal: 5,7% - calculate pe baza valorii adaugate brute a persoanelor care lucreaza la negru in gospodariile populatiei (AMIGO si cei inregistrati la Ministerul Finantelor cu activitati independente).
- Evaluarea valorii adaugate are la baza principiul prin care veniturile realizate de muncitorii nesalariati (persoane din asociatii familiale si lucratorii pe cont propriu) nu pot fi mai mici decat salariul mediu obtinut de personalul din unitatile mici cu aceeasi activitate.
- O alta parte a economiei neobservate o reprezinta cea detinuta de unitatile neinregistrate din sectorul informal, in care pot fi incluse exemplele de mai sus: croitori, mecanici auto etc.
Ce este de facut?
Sa crestem veniturile prin reducerea economiei ascunse, ceea ce va imbunatati calitatea administratiei publice, conditiile de concurenta loiale pe piata si bunastarea noastra prin:
1. Solicitarea de masuri concrete institutiilor responsabile pentru diminuarea economiei subterane - cu obiective si termene precise - si asumarea lor ferma publica.
2. Peste tot unde sunt implicate cheltuieli publice de anvergura sa fie organizate Consilii de Supraveghere - formate din patleiate, sindicate si societatea civila, cu acces la toate documentele si procedurile. Ei sa raporteze trimestrial evolutia si modul de cheltuire a banului public. Un fel de politie a societatii civile.
3. Sanctionarea severa a abuzurilor semnalate de catre Consiliile de Supraveghere prin demitere si atragerea raspunderii persoanelor vinovate.
4. Pentru ca aceste eforturi, sau oricare altele, sa nu ramana pur teoretice trebuie observate, si cu prioritate indreptate, erorile judecatoresti. Nu constituie pentru nimeni o surpriza ca numeroase cazuri semnalate de procurori pier pe masa judecatorilor. Cine ii supravegheaza pe supraveghetori? Adica, in acest caz, pe judecatori? Eliminarea tuturor beneficiilor speciale si excluderea definitiva din magistratura ar fi o prima solutie pentru cei carora li se dovedeste reaua credinta la judecata. Avem nevoie de curatarea magistraturii.
Este oare o misiune imposibila? Mai aveti alte propuneri?