Romania a castigat la Haga procesul cu Ucraina

Autori: Magraon Andreea , Roxana Petrescu , Mihaela Popescu 03.02.2009

Romania a avut castig de cauza la Haga in procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Marii Negre, dupa ce Curtea Internationala de Justitie (CIJ) i-a acordat ieri 80% din suprafata aflata in litigiu.

Verdictul dat ieri de CIJ ar putea aduce incasari din redevente de circa 1 mld. euro, iar cantitatile de petrol si gaze naturale extrase ar putea reduce dependenta pietei locale fata de importuri.
"Hotararea pe care a pronuntat-o astazi (ieri - n.n.) Curtea recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei pentru o suprafata de platou continental si zona economica exclusiva de 9.700 de kilometri patrati, adica 79,34 % din zona in disputa cu Ucraina", a declarat agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, dupa anuntarea verdictului.
Zona contine circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze si 12 milioane de tone de petrol, potrivit lui Aurescu.
"Este o solutie avantajoasa pentru Romania, care a sustinut permanent o metoda de delimitare conforma cu dreptul international si, evident, o solutie echitabila care este avantajoasa si pentru Ucraina", a spus Aurescu.
"Putem spune ca, la finalul acestui proces, obiectivul nostru a fost atins", a spus Aurescu, referindu-se la faptul ca CIJ a pronuntat o solutie cu un caracter echitabil, clar si nesusceptibil de interpretari, care deschide accesul Romaniei la resursele de hidrocarburi din zona.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis printr-un comunicat ca solutia CIJ reprezinta un succes al aplicarii dreptului international, fiind o decizie corecta si echitabila, favorabila Romaniei. De asemenea, a sustinut MAE, hotararea de la Haga permite Romaniei sa inceapa demersurile de exploatare a resurselor de hidrocarburi din zona.
Presedintele Traian Basescu a apreciat ca decizia CJI in procesul cu Ucraina este un mare succes al MAE roman. "Este un mare succes al Ministerului de Externe", a spus Basescu, precizand ca in continuare Romania va vedea ce va face.
"Decizia Curtii de la Haga cred ca va conduce la o mai buna colaborare intre Romania si Ucraina si va elimina influentele negative ale relatiilor dintre cele doua state din ultimii 20 de ani", a declarat pentru ZF ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Iuri Malko.
"De asemenea, sper ca pe viitor colaborarea dintre Kiev si Bucuresti va fi una economica, mai mult decat diplomatica, in ceea ce priveste explorarea resurselor platoului continental", a mai spus Malko.
Referitor la respectarea deciziei Curtii de catre Ucraina, ambasadorul ucrainean a spus ca nu exista nicio indoiala ca Kievul va respecta decizia luata, avand in vedere ca a promis asta inainte de anuntul verdictului.
Favorabil Romaniei a fost si faptul ca CJI nu a luat in considerare Insula Serpilor in elaborarea verdictului, asa cum a cerut Ucraina de-a lungul pledoariilor in timpul procesului inceput din 16 septembrie 2004.
Astfel, a fost recunoscut faptul ca Insula Serpilor este de fapt o stanca, incapabila de a avea resurse de apa si de a fi locuita, exact cum a sustinut Romania in timpul pledoariilor de la Haga. In incercarea de a arata ca Insula Serpilor este o insula - deci ar fi urmat sa beneficieze de zona exclusiva de exploatare economica - Ucraina a decis chiar "colonializarea" teritoriului, prin aducerea de apa cu cisternele, construirea unei biblioteci, a unei poste sau magazine pentru a da impresia ca e locuita.
Linia de delimitare, stabilita in functie de coordonatele geografice, nu a fost trasata de CIJ pornind de liniile pe care fiecare parte le-a propus - pentru a fi una cat mai echitabila pentru ambele parti, a anuntat presedinta CIJ, Rosalyn Higgins, care a citit verdictul.
Decizia Curtii este definitiva si irevocabila, cele doua state anuntand dinainte ca vor respecta decizia instantei. Verdictul Curtii de la Haga poate aduce Romaniei un miliard de euro din exploatarea resurselor din subsol. Verdictul dat ieri de Curtea Internationala de Justitie de la Haga ar putea aduce incasari din redevente de circa 1 mld. euro, iar cantitatile de petrol si gaze naturale extrase ar putea reduce dependenta pietei locale fata de importuri.
In subsol, noul perimetru exploatabil al tarii ar putea avea 70 mld. metri cubi de gaze si 12 milioane de tone de petrol, potrivit estimarilor facute de reprezentantii Romaniei la Haga. "Cifrele vehiculate in ceea ce priveste nivelul rezervelor din aceasta zona sunt doar niste prezumtii si se bazeaza pe anumite masuratori facute in perimetre de dimensiuni similare. Dupa ce vor fi concesionate aceste perimetre si vor incepe lucrarile de explorare vom sti cu siguranta ce se ascunde in aceste adancuri", a declarat Mihai Gherman, director general adjunct in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).
In prezent, singura companie care deruleaza lucrari de exploatare de titei si gaze pe platoul continental romanesc al Marii Negre este Petrom, potrivit datelor ANRM. Agentia a mai precizat ca o alta companie, Midia Ressources, ar putea incepe sa extraga gaze naturale din Marea Neagra in 2011, dupa ce va finaliza lucrari de infrastructura pe un teritoriu deja concesionat.
"Orice firma poate sa participe la licitatie, dar indiferent cine va castiga va fi obligat sa plateasca redevente, impozite pe profit si asa mai departe. Este foarte greu de facut o estimare in acest moment privind suma pe care ar putea s-o incaseze statul roman din aceasta zona. Oricum, trebuie sa avem putina rabdare pentru ca inceperea productiei ar putea dura si cativa ani pentru ca trebuie parcursi niste pasi obligatorii. Publicarea anunturilor de licitatie pentru aceste perimetre ar putea dura intre 6 luni si un an", a mai precizat Gherman.
Daca intr-adevar rezervele din teritoriul castigat ieri de Romania vor fi de circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si 12 milioane de tone de titei, statul roman ar putea incasa circa 4 miliarde de lei (aprox 1 mld. euro) pe durata exploatarii acestora, potrivit calculelor ZF pe baza nivelului redeventelor platite in anii anteriori. Potrivit datelor de la ANRM in anul 2007 Petrom a platit o redevednta pentru titei de circa 282,6 mil. lei iar pentru gaze a platit 241,4 mil. lei, in conditiile in care - in perioada mentionata - compania a produs 4,54 de mil. tone de titei si a extras 5,75 mld. metri cubi de gaze.
Potrivit Strategiei Energetice a Romaniei elaborata pentru perioada 2007-2020, rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la un nivel de 184,9 mld. metri cubi, in timp ce rezervele de titei se afla la un nivel de 73,7 mil. tone. In ceea ce priveste consumul de gaze naturale, circa 30% este asigurat din importuri provenind exclusiv din Rusia, restul fiind acoperit in cote aproximativ egale de catre cei doi producatori locali Petrom si Romgaz.
Procesul dintre Ucraina si Romania de la Haga a inceput pe 16 septembrie 2004, in baza unei clauze a Acordului conex dintre cele doua state din anul 1997, privind delimitarea granitelor maritime. Articolul 4 al acestui acord prevede ca, daca cele doua parti nu reusesc sa se inteleaga cu privire la delimitarea platoului continental si a zonelor maritime exclusive, atunci se va apela la Curtea Internationala de Justitie. Insula Serpilor a intrat in posesia Romaniei in 1878. In 1948, premierul roman de atunci Petru Groza a semnat un acord cu URSS prin care insula intra in posesia acesteia din urma. Ea a ramas in posesia Ucrainei din 1991, dupa destramarea URSS.
 
Cine a reprezentat Romania la Haga?
Bodgan Aurescu (36 de ani), agentul Romaniei la Haga, este absolvent din 1996 al Facultatatii de Drept si din 1998 al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti. De asemenea, a terminat Colegiul National de Aparare in 2000. In ceea ce priveste activitatea sa profesionala, a inceput in 1996 la Directia Juridica si Tratate din cadrul ministerului Afacerilor Externe (MAE). Doi ani mai mai tarziu a fost consilier la Cabinetul Ministrului de externe, iar in 2000 a fost numit director al Directiei Drept International si Tratate din cadrul Ministerului. Dupa ce a condus Directia Generala Afaceri Juridice (2000-2003), Aurescu a devenit subsecretar de stat, agent guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ulterior secretar de stat in MAE. Este cel care a condus delegatia romana in acordul de delimitare a spatiilor maritime cu Ucraina, precum si alte documente multilaterale. Din 2002 este membru al Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga, precum si membru supleant in Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) a Consiliului Europei.
 
Insula Serpilor