Bancile occidentale trebuie sa reia creditarea in Europa de Est ca sa nu adanceasca criza din regiune

Autor: Ciprian Botea 05.02.2009

Scaderea accentuata a monedelor din Europa Centrala si de Est si implicit majorarea costurilor pentru creditele contractate in franci elvetieni, euro si chiar yeni japonezi creeaza premisele declansarii unei crize severe a creditelor.



Institutiile financiare cu expunere puternica in estul continentului european au inceput sa faca presiuni asupra guvernelor occidentale pentru a facilita transferul de lichiditati spre pietele emergente. Si asta in situatia in care pana acum orice ajutor guvernamental destinat bancilor era menit sa relaxeze creditarea pe pietele lor de origine, nu si in estul Europei, scrie agentia de presa Thomson Reuters.

Sistemul bancar din Europa Centrala si de Est este detinut intr-o proportie covarsitoare (peste 80% in unele tari) de banci din vestul continentului, in special din Austria, Italia si Germania.
Faptul ca aceste institutii au cumparat majoritatea bancilor din regiune era vazut pana acum ca un lucru pozitiv, tarile estice fiind astfel protejate de o eventuala retragere brusca a investitorilor. Acum - cand UniCredit, Raiffeisen si Erste se lupta pentru a obtine finantare - situatia a devenit tensionata si pentru pietele emergente din Europa, a caror dependenta de bancile straine poate atrage asupra regiunii o criza severa a creditelor. Bancile austriece sa numara printre jucatorii majori din Europa Centrala si de Est, datoriile clientilor din regiune catre acestia totalizand la sfarsitul trimestrului trei din 2008 circa 215 mld. euro, adica 75% din PIB-ul Austriei. In Suedia, ponderea datoriilor se ridica la 23% din PIB, iar pentru Olanda, expusa in principal pe operatiuni in Polonia, Rusia si Romania, procentul se plasa la putin sub 16%.
De la inceputul lunii august, forintul a scazut cu 28% fata de francul elvetian, 46% fata de yen si respectiv circa 23% in raport cu euro. Leul a pierdut 19% fata de euro, iar zlotul polonez s-a devalorizat cu 30%. Cele mai mari banci prezente in regiune sunt UniCredit, alaturi de divizia sa Bank Austria, cu active de peste 100 mld. euro la finele anului 2007 pe pietele emergente din Europa de Est, urmata de Raiffeisen - 72,7 mld. euro, Erste , 72,1 mld. euro si Societe Generale - 59,8 mld. euro.
In Romania, cele mai mari banci, BCR si BRD, sunt detinute de Erste si respectiv Societe Generale, iar Raiffeisen, UniCredit sau ING (Olanda) se numara si ele printre cei mai importanti jucatori. Datoriile clientilor din Romania catre marile banci din Vest totalizau aproape 90 mld. euro la finele trimestrului al treilea din 2008, potrivit datelor Bancii Reglementelor Internationale, aproape jumatate din suma, respectiv 33,7 mld. euro, reprezentand obligatii catre institutiile de credit din Austria.
Majoritatea bancilor prezente pe pietele emergente din Europa furnizeaza inca lichiditati subsidiarelor lor din regiune, dar criteriile mult mai stricte au generat o reducere a creditarii in aceste zone. "Multe dintre banci, din motive individuale, si-au mentinut angajamentele vizavi de subsidiarele lor din Europa de Est si depun eforturi pentru a furniza acestora lichiditati", a declarat Thomas Mirow, presedintele BERD.
Deocamdata insa analistii spun ca regulile de creditare mult mai stricte si gradul mai redus de indatorare fac imposibila izbucnirea in Europa de Est a unei crize similare celei subprime. Dar deprecierea abrupta a monedelor din regiune si explozia ratei somajului vor reduce semnificativ veniturile bancilor si vor eroda portofoliile acestora. Perspectivele se inrautatesc si mai mult in conditiile in care - in ciuda tuturor insistentelor bancilor - guvernele cer ca banii primiti de la stat sa nu fie transferati in afara granitelor pentru a asigura un grad cat mai ridicat de protectie contribuabililor de la care provin lichiditatile.
Pentru a forta mana guvernelor occidentale, cateva banci cu expunere masiva pe pietele din Europa Centrala si de Est au initiat un grup de presiune care sa determine autoritatile Uniunii Europene sa-si extinda politicile protectioniste dincolo de granitele zonei euro si chiar dincolo de granitele blocului comunitar.
"Am luptat timp de 50 de ani pentru a scoate aceste state de sub comunism, iar acum cand avem o piata libera in regiune, nu le putem lasa singure intr-o zona in care turbulentele sunt din ce in ce mai intense", a declarat Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International, luna trecuta.
 
Deprecierea din ultima perioada este "excesiva"
Monedele est-europene au recuperat din pierderile inregistrate in ultima perioada si au avansat in raport cu euro in conditiile in care declinul acestora a fost considerat excesiv, scrie Bloomberg. Forintul s-a apreciat ieri cu 0,9%, 1 euro tranzactionandu-se pe piata din Budapesta cu 294,88 forinti, in timp ce zlotul a castigat 0,3 procente, ajungand la 4,6547 zloti/euro. Euro "a atins un nivel extrem de ridicat" in raport cu valutele est-europene, a declarat Elisabeth Andrew, strateg-sef al departamentului valutar din cadrul Nordea. Moneda nationala a Cehiei a avut o evolutie modesta, ajungand la 28,317 coroane/euro. Andreea Neferu
 
OTP: Nu sunt probleme din cauza scaderii forintului
 
Temerile privind o explozie a creditelor neperformante de pe piata din Ungaria nu vor fi justificate decat in masura in care forintul maghiar se va deprecia masiv in continuare in fata monedei unice europene, a declarat Sandor Csanyi, presedintele OTP Bank, citat de Portfolio.hu. El spune ca banca centrala de la Budapesta ar trebui sa promoveze o politica monetara mai relaxata si crede ca actuala criza se va fi incheiat pana in 2011. El a mentionat ca institutia pe care o conduce ar putea "genera o surpriza" incheind o tranzactie importanta in perioada imediat urmatoare. "Ma astept la o revenire treptata a pietei. Criza s-ar putea incheia pana in 2011. Consider ca de acum inainte nu vom mai avea nevoie de masuri iesite din comun pentru a iesi din criza", a declarat Csanyi. Acesta a reiterat faptul ca OTP nu se confrunta cu probleme fundamentale in ciuda turbulentelor cu care se confrunta sistemul bancar si economia maghiara in ansamblu. Produsul Intern Brut al Ungariei se va contracta anul acesta cu 2-3%, conditiile de creditare s-au restrans, lichiditatile s-au evaporat de pe piata, iar bancile intampina din ce in ce mai multe obstacole in incercarea de a obtine finantare. Referitor la impactul cursului de schimb forint-euro asupra bancilor locale, Csanyi spune ca moneda maghiara va trebui sa se deprecieze mult mai abrupt pentru ca temerile referitoare la intrarea in incapacitate de plata a celor care au contractat credite in valuta sa fie unele reale. "In prezent asistam la un curs de schimb care implica o serie de riscuri, dar aceste riscuri pot fi administrate", a declarat executivul bancii maghiare. OTP a introdus pentru prima data pe piata maghiara creditul in yeni, o actiune pentru care banca a primit foarte multe critici, date fiind riscurile generate de un astfel de imprumut. Csanyi spune insa ca volumul acestor imprumuturi in portofoliul total de credite al OTP nu depaseste 4%. Ciprian Botea