Pe ce se bazeaza ministrul finantelor cand isi sustine bugetul

Autor: Mihaela Claudia Medrega 08.02.2009

"Consolidare bugetara pana la un deficit de 2% din PIB prin restructurarea cheltuielilor publice si alocarea cu prioritate a resurselor catre proiecte cu efect multiplicator in economie.

Deficitul nu va finanta decat investitiile publice, iar veniturile curente vor finanta cheltuielile curente. Asigurarea sustenabilitatii datoriei publice interne si utilizarea datoriei publice externe ca sursa de crestere economica."
Acestea sunt cateva dintre obiectivele stabilite de autoritati prin raportul care insoteste proiectul de buget pentru acest an.
Mai mult de o treime din deficitul bugetar din 2009 va fi acoperita din surse externe, autoritatile urmand sa imprumute 1,12 mld. euro (4,46 mld. lei) din exterior, pentru ca diferenta sa fie acoperita din resurse interne. Deficitului bugetar pentru 2009 este estimat la 11,78 mld. lei (circa 3 mld. euro), iar pentru finantarea acestuia se estimeaza ca de pe pietele externe vor fi atrase sume reprezentand 37,9% din total, iar finantarea interna va acoperi 58,8% din necesar. Situatia este diferita de anul trecut cand finantarea deficitului bugetului s-a realizat din surse interne in proportie de 89,2%. Resursele vor fi necesare pentru finantarea deficitului de cont curent, estimat ca va cobori in jur de 10% din PIB, un nivel totusi ridicat avand in vedere diminuarea fluxurilor de investitii straine.
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, sustine ca un eventual imprumut care ar putea fi negociat cu Fondul ar costa mai putin decat o finantare de la Comisia Europeana. "Dobanda ar fi de 3,5-4%", spune Tanasescu. In urma cu doua saptamani, presedintele Traian Basescu sustinea contrariul, afirmand sa banii de la UE sunt mai ieftini.
Ramane de vazut de unde vor fi procurate sursele de finanatare si daca autoritatile vor reusi sa ajusteze in acest an deficitul bugetar la 2% din PIB, avand in vedere efectul de baza nefavorabil, in conditiile in care dezechilibrul bugetului general a ajuns anul trecut la 4,8% din PIB conform standardelor romanesti si 5,25% potrivit standardelor europene ESA 95. Datoria publica guvernamentala va creste in 2009 cu 4,7 mld. fata de 2008, ca urmare a cresterii datoriei pe termen scurt, insa nivelul datoriei publice urmeaza sa se mentina in limite sustenabile, de circa 20% din PIB.
Raportul la buget precizeaza ca unul din motivele care au condus la cresterea datoriei publice in 2008 a fost lipsa de absorbtie a fondurilor europene. Valoarea fondurilor europene estimate ca Romania le va atrage in 2009 se ridica la 2,4 mld. euro si reprezinta circa un sfert din volumul total al investitiilor programate de Guvern pentru acest an, de 10,2 mld. euro.
Astfel, Romania va beneficia de 1,3 mld. euro din fonduri postaderare si de 1,1 mld. euro care vor intra sub forma fondurilor preaderare. Fondurile europene atrase in 2008 au fost de 2,8 mld. lei, comparativ cu 10,6 mld. lei venituri cat au fost prevazute in bugetul pe anul trecut.
Alocarea unor sume importante pentru cheltuielile de investitii, respectiv 10 mld. euro (7% din PIB), reprezinta principalul mijloc de limitare a ritmului de scadere economica si de compensare partiala a reducerii activitatii din sectorul privat si pentru asigurarea nivelului programat de venituri publice, potrivit raportului la buget.
Din bugetul de investitii pe 2009, cele mai multe fonduri vor fi alocate pentru infrastructura. "Pentru a intari rolul multiplicator al investitiilor publice, acestea vor fi orientate aproape in exclusivitate catre lucrarile de infrastructura de transport, mediu, rurale, din educatie si sanatate si vor fi restranse semnificativ investitiile in autoturisme si alte dotari."
Cresterea economica ridicata din perioada 2005-2008 a fost insotita de o majorare a activitatilor din economia neobservata, precum si de extinderea evaziunii fiscale.
Resurse suplimentare la buget ar putea fi atrase si din taxarea economiei "subterane", care ar fi adus anul trecut venituri bugetare potentiale de peste 58 mld. lei, reprezentand 11,3% din PIB, din care o suma de 29,5 mld. lei ar fi putut fi obtinuta din impozitarea muncii la negru.
Ponderea economiei "neobservate" (nefiscalizate) in PIB s-a majorat de la 14,5% in anul 2004 la peste 21% in anul 2008. Munca la negru constituie cea mai importanta parte a economiei nefiscalizate, reprezentand 50,8% din aceasta in primele noua luni din 2008.
Numai evaziunea fiscala la plata TVA a reprezentat in 2008 aproape 5% din PIB, ajungand la aproape 24 mld. lei, de peste trei ori mai mult decat valoarea de 7,4 mld. lei din anul 2004.
"Fiscalizarea economiei este redusa si exista inca activitati care se desfasoara in afara pietelor, in gospodariile populatiei sau la negru."
In ciuda cresterii economice din ultimii ani, ponderea veniturilor bugetare in PIB stagneaza in jurul valorii de 32%, in timp ce ponderea cheltuielilor publice a crescut semnificativ.
Cheltuielile de personal din administratia centrala si locala au crescut de peste doua ori in ultimii patru ani, mai mult decat avansul costurilor salariale din institutiile bugetare autofinantate partial sau integral, care a fost de 70%, se arata intr-un document elaborat de Ministerul Finantelor.
Astfel, cheltuielile de personal in administratia centrala au crescut cu 114% in perioada 2005-2008, de la 7,65 mld. lei la 16,43 mld. lei in 2008. In acelasi timp, salariile din administratia locala au urcat de la 7,44 mld. lei in 2005 la 17,12 mld. lei in 2008.
Romania a avut in ultimii ani o politica fiscala prociclica, bazata pe estimari nerealiste ale veniturilor si pe cresteri de cheltuieli care au condus la acumularea unor dezechilibre macroeconomice semnificative.