Care sunt facultatile care asigura gasirea unui job indiferent de contextul economic?

Autor: Delia Oniga 15.02.2009
Tranzitia de la "Ce salariu imi dai?" la "Vreau un job sigur si, eventual, bine platit" s-a facut relativ brusc pe piata muncii. Desi angajatorii devin tot mai selectivi in recrutarea de absolventi, unii tineri pornesc din start cu un avantaj. 
Care sunt cele mai sigure facultati, care asigura gasirea unui job indiferent de contextul economic?


Cele mai sigure specializari in ceea ce priveste gasirea unui loc de munca par sa fie in prezent facultatile de finante, contabilitate, comert si marketing, din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), sau cele de electronica sau automatica de la Politehnica, potrivit expertilor in piata muncii chestionati de ZF.

Si criteriile de alegere a unei facultati se schimba atunci cand contextul financiar nu este tocmai favorabil, pe primul loc ca importanta situandu-se posibilitatea de a gasi un loc de munca in momentul absolvirii. In timp ce specializari ca finante, contabilitate, comert sau marketing nu prea "dau gres", indiferent de contextul economic, la polul opus se situeaza facultatile de constructii, ale caror absolventi isi gasesc tot mai greu un loc de munca, in prezent.  
Dupa ce in anii '90, universitatile romanesti livrau ingineri pe banda, iar in 2000 a venit randul absolventilor de medicina si drept sa umple piata, in ultimii ani, tinerii au inceput sa se uite cu atentie si spre alte specializari, ca publicitatea, relatiile publice sau studiile economice. In ceea ce ii priveste pe absolventii de ASE, avantajul lor este ca isi pot face loc in mai toate departamentele unei companii. "O facultate cu profil economic suna bine pentru ca iti da o dimensiune a ceea ce inseamna cate un pic din fiecare departament al unei companii: financiar, marketing, sales, logistica, distributie sau management. Politehnica, cu anumite specializari, suna iarasi bine, plecand de la ideea ca, daca esti bun pe un anumit domeniu, vei putea sa demonstrezi acest lucru in orice colt al lumii", explica Ioana Pielescu, managing partner la Qipa Consulting, companie specializata in programe de dezvoltare a competentelor profesionale.
Desi angajatorii au inceput sa se orienteze in ultimele luni spre specialisti cu cativa ani de experienta, cei mai cautati absolventi de facultate sunt cei care au finalizat automatica si calculatoare, cibernetica, limbi straine rare sau finante-banci, care pot, in unele cazuri, sa castige 1.000 de euro net pe luna inca din primul an de activitate profesionala.
"ASE-ul da absolventi care se pot orienta sau reorienta profesional mai usor pentru ca invata anumite materii care le dau o gandire globala pur si simplu. Unii dintre ei aleg sa se specializeze pe partea economica, insa foarte multi termina facultatea cu un bagaj de cunostinte care ii ajuta sa se orienteze usor si pe partea comerciala, si pe partea economica si pe partea administrativa", considera Corina Diaconu, managing director al firmei de recrutare si selectie ABC Human Capital. Spre exemplu, un absolvent de electronica va avea mai multe dificultati sa se reorienteze in cariera, fiindu-i greu sa treaca de la profesia de inginer la cea de contabil, spre exemplu.
Pe langa faptul ca exista anumite specializari care sunt cautate pe piata si considerate a fi "de succes" indiferent de contextul economic, in acelasi timp, exista si domenii de nisa, mai putine ca numar, dar foarte bine platite, cum sunt facultatile de limbi straine rare.
Specialistii in dezvoltarea in cariera si recruiterii spun ca "absolventii de ASE, spre exemplu, nu vor muri niciodata de foame", intrucat, in masura in care nu isi gasesc un job in domeniul lor, se pot reorienta cu usurinta, facultatea dezvoltand competente care se pot adapta la mai multe situatii.  
"Sunt sigura ca, in general, cunostintele de economie imi pot fi de folos pentru multe alte profesii. As putea sa devin auditor sau jurnalist. Pe de alta parte, si in caz ca voi avea de gand sa-mi deschid un cabinet psihologic, tot trebuie sa stiu cum sa gestionez banii", spune Oana, eleva in clasa a XII-a, care se pregateste pentru admiterea din aceasta vara de la facultatea de relatii internationale din cadrul ASE.
Fata de generatiile anterioare, tinerii din ziua de azi isi dau seama ca nu vor mai lucra toata viata intr-un singur loc de munca, si stiu ca angajtorii apreciaza, in anumite limite, flexibilitatea si abilitatea de a trece cu usurinta de la un domeniu la altul.
"Trebuie avut in vedere ca o persoana isi poate schimba de mai multe ori profesia si cariera profesionala. Sunt multe cazuri de ingineri care ajung sa faca emisiuni de televiziune sau sa lucreze in marketing. Dupa Bologna, sistemul de invatamant academic de trei ani plus doi ani de master ofera mult mai multa flexibilitate", spune Ion Anghel, presedintele Uniunii Profesiilor Liberale din Romania (UPLR), facand referire la aplicarea Conventiei de la Bologna, in urma careia ciclul universitar de licenta a fost scurtat de la patru la trei ani.
In acest sens, Anghel, care este si director al programului de master Real Estate Economics din cadrul ASE Bucuresti, precizeaza ca o mare parte dintre participantii la program sunt economisti, juristi sau ingineri, care doresc sa aiba o cariera in domeniul imobiliar. In opinia sa, "loc de munca si sigur si bine platit" implica o oarecare contradictie, dat fiind ca un castig mare este asociat de regula cu o doza mai ridicata de risc. Flexibilitatea si capacitatea de reorientare profesionala rapida devin cu atat mai actuale cu cat concedierile sunt din ce in ce mai dese. Pana in luna mai, angajatorii din intreaga tara au anuntat ca vor face peste 38.000 de disponibilizari, potrivit Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM). Concedierile vin din constructii, petrol si gaze si automotive.
In alta ordine de idei, tot ANOFM arata ca, dintre cele 11.000 de locuri disponibile in intreaga tara, in saptamana 29 ianuarie - 5 februarie, majoritatea sunt pentru ingineri, contabili, asistenti medicali generalisti sau consilieri financiar-bancar.
In consecinta, multi dintre angajatii disponibilizati vor fi nevoiti sa se reorienteze din punct de vedere profesional. Vestea buna este insa ca unele com-panii obisnuiesc sa plateasca cursuri de reconversie profesionala pentru acestia.
"Nu putem vorbi in momentul de fata de siguranta locului de munca pe nicaieri. Acum cativa ani, facultatile de la Politehnica, Constructii, Instalatii sau Inginerie erau la mare pretuire. Din pacate, in prezent, aproape toti absolventii au probleme in a se angaja. Cei mai afectati insa, sunt cei de la Constructii, care se confrunta cu reale probleme pentru ca efectiv nu au unde sa lucreze in momentul de fata si sunt nevoiti sa se reorienteze", spune Diaconu. De asemenea, Diaconu este de parere ca si absolventii facultatilor de drept sunt mai greu de asimilat de catre piata.
"Multi dintre cei care voiau sa se angajeze cu ajutorul nostru nu aveau un job in domeniu, stateau pe langa un avocat ori lucrau in firme care nu aveau legatura cu avocatura. Din acest motiv, pot spune ca numarul absolventilor de drept este mai greu de absorbit de catre piata", spune ea.  
Desi specialistii in resurse umane inclina catre facultati ca ASE sau Politehnica, ca fiind cele mai sigure, in esenta, sfatul lor pentru tineri este sa aleaga ceea ce li se potriveste.
"Nu cred ca putem sa dam acum o reteta de genul urmati Facultatea de drept si veti avea un loc de munca sigur tot timpul. Cred ca fiecare trebuie sa-si urmeze vocatia si sa faca ceea ce stie sa faca mai bine, pentru ca lucrurile, chiar daca acum traverseaza o perioada dificila, nu vor ramane la fel. Se vor reactiva si domeniul auto, si cel al constructiilor si inginerii vor fi din nou la mare cautare", adauga Diaconu.
In alta ordine de idei, daca trebuie sa alegem o facultate, care ne va ajuta sa avem mai multe optiuni odata ce o terminam, o alegere buna ar putea fi facultatile din cadrul Academiei de Studii Economice.
Pielescu este de parere ca facultatile la moda sunt cele de la ASE sau specializarile precum drept, relatii publice sau stiinte politice. "Dar este o moda. Si stiu atat de multi oameni care au terminat Politehnica si lucreaza in domenii asa zise umaniste, incat este pacat sa-ti pierzi patru - cinci ani studiind ceva care nu-ti va folosi la nimic", spune ea, adaugand ca, dintre absolventii cu care a lucrat pana acum, cei mai dornici sa invete ceva practic i s-au parut tinerii care au terminat ASE-ul sau Politehnica. In opinia lui Pielescu, facultatile care iti ofera cele mai mari sanse de a-ti gasi un job dupa absolvire sunt: finante, contabilitate, comert si marketing, din cadrul ASE, precum si electronica sau automatica de la Politehnica.
Tinerii au fost tot mai atrasi in ultimii ani de facultati "mai usoare", in ceea ce priveste continutul cursurilor, mai indulgente in ceea ce priveste disciplina si frecventa la ore si mai relaxate, in ceea ce priveste examenele. Altfel spus, tinerii isi doresc meserii grele si bine platite si aleg facultati lejere. Apoi apar frustrari si, pe piata fortei de munca esecuri.
"Elevii ar trebui sa intrebe parintii, scoala, cunoscutii despre persoane care urmeaza aceasta facultate sau lucreaza in profesii corelate cu specializarea respectiva, sa incerce sa afle cat mai multe despre facultate si mai mult despre profesie si locurile de munca unde o poate exercita", explica Stefania Popp, CEO al Junior Achievement Romania, organizatie non-profit care creeaza programe de educatie economica, antreprenoriala si de pregatire profesionala pentru cadre didactice, elevi si studenti. Cu toate acestea, alegerea unei facultati nu este un lucru usor, datorita lipsei unui program de consiliere in licee, sustinut de realitatea pietei de munca, a unei colaborari mai stranse intre companii si facultati, dintre facultati si licee.
"In general, desi pe piata fortei de munca au aparut instrumente moderne de recrutare, nu au aparut inca instrumentele care sa faciliteze pe de o parte cunoasterea de pe bancile scolii a situatiei facultatilor si a fortei de munca, cerintele pentru diferite profesii si, si mai grav, pe de alta parte sa coreleze competente cerute pe piata, cu multele si variatele continuturi ale programelor universitare", este de parere Popp.
Dinamica profesiilor trebuie sa fie determinata de un mecanism de cerere si oferta sau de competitie. Iar scoala si liceul trebuie sa dea competente de care este oricand nevoie pe piata, indiferent de specializarea urmata in ultimii ani de facultate.
"O mai stransa legatura intre facultati si comunitatea de afaceri ar usura acest proces. Apoi, programele de practica mai serioase si programele de internship pe perioada de vara pot ajuta mult un tanar sa inteleaga mai bine ce stie sa faca, ce mai trebuie sa invete si cum este in realiatate la un loc de munca pe care si-l doreste", spune Popp.
Un exemplu in acest sens sunt si tinerii americanii, care obisnuiesc sa isi ia o perioada de un an - doi de pauza inainte de a da la facultate, timp in care calatoresc prin lume, pentru a se cunoaste mai bine, pentru a se maturiza si pentru a face o alegere mai buna.
Indiferent de situatia economica cei mai apreciati de catre angajatori vor fi oamenii care isi fac meseria serios, profesionist si responsabil.
"Sunt tot mai putine scoli care pregatesc tanarul pentru asa ceva si aici este o fractura intre generatii, data, pe de o parte, de o libertate prost inteleasa si, pe de alta parte, de o neglijare a valorilor principale pe care trebuie sa le educe scoala", crede Popp.
Cea mai amre frustrare a angajatorilor din ultimii ani este distanta intre competentele cerute de piata si competentele pe care le formeaza scolile. "Aici este marea problema, aici se cheltuiesc prost resurse si financiare si de timp - timp din viata tinerilor de fapt - atunci cand un tanar ajunge la un loc de munca, in care constata ca nu prea stie nimic din ceea ce i se cere, iar zecile de ore din facultate l-au ajutat foarte putin", explica Pop.
In cele din urma, orice profesie isi gaseste locul pe piata muncii, indiferent de perioada, daca iti faci treaba bine si esti "un profesionist" in domeniu. Si ca sa ajungi acolo, in primul rand, trebuie sa-ti placa ceea ce faci.
"As pleca de la ce ii place unui tanar sa faca, ce aptitudini, inclinatii are si abia apoi m-as gandi la o anume facultate. Am fost invatati sa gandim in termeni de supravietuire, cum ar fi sa gandim in termeni de a trai viata frumos, simtindu-ne bine indiferent daca suntem la serviciu sau acasa?", conchide Pielescu.
 
Absolventii si piata fortei de munca
 
Ce facultate sa faci ca sa fii sigur ca iti gasesti sigur un job dupa absolvire