Analistii bancilor fac scenarii cu cat sa se imprumute Romania

In aceasta saptamana o delegatie din care fac parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa si secretarul de stat in Ministerul Finantelor Bogdan Dragoi se afla la Washington, unde discuta cu reprezentantii FMI pe tema necesarului de finantare externa a Romaniei si a unui posibil acord.

La sfarsitul saptamanii trecute ambii oficiali s-au aflat la Bruxelles, unde au discutat cu reprezentantii Comisiei Europene in legatura cu un eventual imprumut pentru Romania. Autoritatile romane inclina catre un sprijin financiar de la UE, care ar putea fi insa conditionat de o intelegere cu FMI, ca supervizor al politicilor economice.

Potrivit premierului Emil Boc, discutiile cu CE sunt singurele pe care Guvernul le are in prezent, in mod oficial, legate de posibilitatile si modalitatile de finantare a deficitului. Majoritatea analistilor si bancherilor apreciaza ca un posibil imprumut extern contractat de Romania ar ajuta la restabilirea increderii investitorilor internationali in economia locala, cresterea credibilitatii si fluidizarea creditarii pe piata locala. Avand in vedere ca golul extern de finantare este legat in principal de sectorul privat, un aspect foarte important este legat de modul in care sumele imprumutate de la institutiile financiare internationale vor fi directionate dinspre sectorul public spre domeniul privat.

"Cel mai usor mecanism de a introduce bani in economie este sa taie BNR din rezervele minime obligatorii la valuta. Acordarea de catre stat a unor imprumuturi pentru companiile private sau participarea la capital pare putin probabila. Este mai bine sa contractam un pachet de la mai multe institutii internationale si sa fie multianual, adica sa permita trageri pe mai multi ani, pentru ca nu se stie cat se va prelungi criza", explica economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat de mai multe ori ca banca centrala si Guvernul analizeaza variantele de finantare si suma optima pe care Romania o va imprumuta pe plan extern.

Daca in cazul bancilor BNR se asteapta ca finantarile sa fie rostogolite in proportie de circa 90%, in privinta companiilor scenariul este mult mai pesimist. Astfel, pana la jumatate din datorii s-ar putea sa nu fie prelungite, ceea ce ar insemna ca aceste firme vor avea nevoie de sume importante in valuta. Dumitru estimeaza ca datoria pe termen scurt la banci probabil va fi reinnoita in proportie de 95%, sustinand ca daca adaugam si majorarile de capital, probabil volumul finantarilor pentru banci va inregistra chiar o crestere anul acesta.

Raiffeisen Bank estimeaza nevoile de finantare, generate de serviciul datoriei externe si operatiunile de cont curent, la 42 mld. euro intr-un scenariu optimist si 44,6 mld. euro, in varianta pesimista, cea mai probabila cifra fiind de 43,3 mld. euro. Gap-ul de finantare este vazut de banca intre 8 si 17,2 mld. euro, cu o valoare probabila de 12,4 mld. euro. Acest gol de finantare poate sa fie acoperit prin reducerea rezervelor BNR in limita a 4 mld. euro, diferenta trebuind sa fie asigurata prin imprumuturi de la institutii financiare internationale.

De asemenea, ING Bank sustine ca necesarul de finantare poate varia foarte mult in functie de ipotezele de lucru, intre 9 si 25 mld. euro, fara o scadere substantiala a rezervelor BNR, sau intre 3 si 19 miliarde de euro, daca sunt utilizate 6-7 miliarde de euro de la rezerva valutara a BNR.

Banca estimeaza necesitatile de finantare externa ale economiei Romaniei la 17,9 mld. euro dupa o metodologie tip FMI, in timp ce intr-o varianta netraditionala golul de finantare este prognozat la 25,2 mld. euro, in varianta pesimista.