Statul a ajuns din nou la mana bancherilor straini. Guvernul vrea sa ia un imprumut cat toata datoria externa a lui Ceausescu

Autoritatile se pregatesc sa decida daca recurg la un imprumut extern "de siguranta", insa presedintele Traian Basescu spune ca mai intai va trebui exprimata o optiune a Parlamentului. Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie.
Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
"Va fi o optiune a Parlamentului, a romanilor, daca ne punem o centura de siguranta sau vom incerca sa ne incadram in resursele pe care le avem. (...) Eu, in acest sens, ma voi adresa Parlamentului. Sper sa desprindem o abordare atat a Parlamentului, cat si a populatiei, pentru ca nu poti sa impui vremuri de austeritate daca populatia refuza, daca Parlamentul refuza", a spus Basescu. Este pentru prima data cand seful statului aduce in discutie ideea consultarii populatiei pentru luarea unor masuri de austeritate.
"Acest demers ar avea ca scop sa partajeze responsabilitatea cu populatia. Politicienii ar trebui sa-si asume raspunderea, asa cum si-au asumat-o din '90 pana in prezent. Nu ne-a intrebat nimeni pana acum daca sa negocieze sau nu un acord de imprumut extern. De asta e guvern, sa hotarasca", comenteaza Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindicat (BNS). Ministrul finantelor Gheorghe Pogea a declarat ca Romania are nevoie de finantare externa, pe care o va asigura printr-un pachet de imprumuturi de la Comisia Europeana, institutiile financiare internationale si, probabil, de la FMI, fara a preciza vreo suma.
In prezent, au loc discutii "de testare" privind volumul si structura imprumutului. Principalele conditii pe care ar trebui sa si le asume statul ar tine de accelerarea reformelor structurale.
Dominic Bruynseels, CEO al BCR, considera ca atat Comisia Europeana, cat si FMI vor arata intelegere fata de Romania.
"Cred ca vor fi rezonabili in a acorda un ajutor solicitand in principal claritate in constructia bugetului si angajamentul de a urma planurile stabilite."
Claudiu Cercel, vicepresedinte al BRD, estimeaza ca Romania va contracta de la Comisia Europeana un imprumut de 7-8 mld. euro, cu monitorizarea FMI.
Banii ar urma sa fie folositi pe de-o parte pentru restructurarea datoriei publice interne, care a ajuns sa fie dominata de imprumuturi pe termen scurt, si pentru consolidarea rezervei valutare, astfel incat BNR sa poata asigura alimentarea pietei cu valuta necesara rambursarii de credite externe, fara a fi provocata o depreciere brutala a leului.